- buc
- BUC1 subst. (reg., în loc, adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – et. nec.Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98BUC2, (2) buci, s.m. (reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea seminţelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la meliţarea şi pieptănarea inului şi a cânepii. – cf. alb. b y k.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98buc (pleavă) s. m., (scame de cânepă, in) pl. buciTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficbuc (în expr.) s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBU//C bucci m. 1) mai ales la pl. Scamă rămasă după prelucrarea unor materiale textile (in, cânepă etc.). 2) Pleavă rămasă de la vânturatul sau măcinatul seminţelor de in, cânepă sau cereale. /cuv. autoht.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXbuc (búci), s.m. 1. Scamă, cîlţi. – 2. Coajă, cocoloş. Origine necunoscută. Cihac crede că expresia într-un buc "într-o clipă" se bazează pe un cuvînt diferit, pe care îl pune în legătură cu pol. buch, rus. buch "zgomot", cf. buh; însă pare a se potrivi mai bine cu sensul 1, de "scamă", înţeles ca "pic, strop, cantitate neînsemnată". Se foloseşte în Mold. şi Trans. – Der. bucos, adj. (cu părul încîlcit).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.