contrapiuliţă — CONTRAPIULÍŢĂ, contrapiuliţe, s.f. Piuliţă suplimentară care se strânge peste o altă piuliţă în vederea asigurării împotriva desfacerii îmbinărilor. [pr.: pi u ] – Contra1 + piuliţă. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
mojar — MOJÁR, mojare, s.n. Vas de formă semisferică cu pereţii groşi, de porţelan, sticlă, metal, material plastic, care serveşte, în farmacii şi în laboratoare, la mărunţirea fină a diferitelor substanţe prin frecarea lor cu ajutorul unui pistil. ♦… … Dicționar Român
mutelcă — MUTÉLCĂ, mutelci, s.f. Piesă de metal de mărime variabilă care are la mijloc o gaură cu filet în care se îmbucă spirala unui şurub sau o tijă cu filet. – Din pol., ucr. muterka. Trimis de ana zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 MUTÉLCĂ s. v.… … Dicționar Român
şaibă — ŞÁIBĂ, şaibe, s.f. 1. Disc de metal, de lemn etc. găurit, care se montează între un şurub şi obiectul respectiv sau între şurub şi piuliţă, pentru a menţine şurubul fix şi pentru a îmbunătăţi îmbinarea şi a preveni deşurubarea. 2. Roată de metal… … Dicționar Român
cheie — CHÉIE, chei, s.f. 1. Obiect de metal care serveşte la încuierea sau descuierea unei broaşte sau a unui lacăt. ♢ loc. adj. şi adv. La cheie = (despre locuinţe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosinţă. ♢ expr. A… … Dicționar Român
gaică — GÁICĂ, găici, s.f. 1. Bandă (lată) de stofă cusută la o haină, în spate şi în dreptul taliei, pentru a strânge creţurile, în scop decorativ etc. 2. Fiecare dintre bentiţele de stofă sau de şnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece … Dicționar Român
gâscă — GÂSCĂ, gâşte, s.f. Pasăre domestică de talie mare, de obicei cenuşie pe spate şi pe laturi şi albă pe piept, cu gâtul lung, crescută pentru carnea, untura şi fulgii ei (Anser domesticus). ♢ Gâscă sălbatică = specie mai mică de gâscă, vânată… … Dicționar Român
havan — HAVÁN, Ă, havani, e, adj., s.f. 1. adj. De culoare maro deschis (ca aceea a tutunului). 2. s.f. Ţigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară, provenit din Cuba; p. gener. ţigară de foi. 3. s.f. Plută de mare alcătuită din trunchiuri… … Dicționar Român
pisălog — PISĂLÓG, OÁGĂ, pisălogi, oage s.n., adj. 1. s.n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliţă sau în piuă; pilug. 2. adj. (fam.; adesea… … Dicționar Român
piuă — PÍUĂ, pive, s.f. 1. Instalaţie sau maşină folosită pentru împâslirea ţesăturilor de lână prin frecarea şi presarea lor între doi cilindri rotitori şi prin lovirea lor cu ciocane de lemn într un mediu cald şi umed. 2. Vas de lemn, de metal sau de… … Dicționar Român
