- gaică
- GÁICĂ, găici, s.f. 1. Bandă (lată) de stofă cusută la o haină, în spate şi în dreptul taliei, pentru a strânge creţurile, în scop decorativ etc. 2. Fiecare dintre bentiţele de stofă sau de şnur fixate în talie la unele haine, prin care se petrece cordonul, cureaua, cingătoarea. ♦ Cheotoare la o haină, făcută din şnur sau din găitan. ♦ Şiret cusut la o haină pentru a o putea agăţa în cui; atârnătoare, agăţătoare. – cf. rus. g a i k a "placă de metal cu găuri pentru a lega două obiecte; piuliţă".Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GÁICĂ s. v. agăţătoare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegáică s. f. (sil. gai-), g.-d. art. găicii; pl. găiciTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGÁICĂ găici f. rar 1) Fâşie de stofă cusută în talie la partea din spate a unei haine, pentru a o strânge sau în scop decorativ. 2) Bentiţă (din şnur sau din stofă) cusută la gulerul unei haine pentru a o putea atârna în cui; agăţătoare. [G.-D. găicii; Sil. gai-] /<rus. gajkaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgáică (gắici), s.f. – Cheotoare; atîrnătoare. rus. gajka (Tiktin; DAR); însă cuvîntul rus este de origine necunoscută (Vasmer, I, 252). cf. sb. gajka "piuliţă".Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.