piuă

piuă
PÍUĂ, pive, s.f. 1. Instalaţie sau maşină folosită pentru împâslirea ţesăturilor de lână prin frecarea şi presarea lor între doi cilindri rotitori şi prin lovirea lor cu ciocane de lemn într-un mediu cald şi umed. 2. Vas de lemn, de metal sau de piatră de diverse forme şi mărimi, cu pereţii şi cu fundul gros, în care se pisează diverse substanţe sau corpuri solide. 3. Parte a şteampului în care se zdrobeşte un minereu. 4. Scobitură în piesa unei instalaţii, care serveşte la fixarea sau la rotirea altei piese din instalaţia respectivă. 5. (înv. şi reg.) Mortier. 6. (pop.; în expr.) A se pune piua (sau în piuă) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă. [pr.: pi-uă. – pl. şi: piue. – var.: (înv. şi reg.): pívă s.f.] – lat. *pilla.
Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX '98

PÍUĂ s. 1. (reg.) dârstă, (Transilv.) dubă, (Transilv. şi Bucov.) ştează, (Transilv. şi Maram.) vâltoare, (înv.) menghină. (piuă pentru împâslirea dimiei.) 2. (mil.) (reg.) mojar, treasc. (Tunul primitiv numit piuă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PÍUĂ s. v. adăpătoare, jgheab, mortier, troacă, uluc.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

píuă s. f. (sil. -uă), g.-d. art. pívei; pl. píve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PÍUĂ píve f. 1) Vas (de lemn, de metal, de piatră etc.), de diverse forme, în care se pisează diferite produse alimentare sau materiale solide. ♢ A bate apa în piuă (să se aleagă untul) a) a flecări; b) a munci fără nici un folos. 2) Maşină sau instalaţie pentru împâslirea ţesuturilor de lână. 3) înv. Tun primitiv care se încarcă pe la gura ţevii. [G.-D. pivei; Sil. -uă] /<lat. pilla
Trimis de siveco, 02.01.2008. Sursa: NODEX

píuă (píue), s.f. – 1. Vas de pisat. – 2. Dîrstă. – 3. (înv.) Tun primitiv. – 4. Parte a şteampului, scobitură în instalaţii, broască, piuliţă. – var. pivă. lat. pilla în loc de pila (Puşcariu 1327; Candrea-Dens., 1387; REW 6496). Forma cu ll apare la Du Cange; var., ca în măduvă. pl. piue, piuă nu se foloseşte în prezent. – Der. piuar, s.m. (dîrstar); piuliţă, s.f. (vas de pisat; piesă cu filet).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • piua — PIUÁ, piuez, vb. I. tranz. A da o ţesătură de lână la piuă (1). [pr.: pi ua] – Din piuă. Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX 98  PÍUA interj. v. atenţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  PIUÁ …   Dicționar Român

  • píuã — s. f. (sil. uã), g. d. art. pívei; pl. píve …   Romanian orthography

  • più — {{hw}}{{più}}{{/hw}}A avv. 1 In maggiore quantità, in maggiore misura o grado (se posposto al v. può introdurre una prop. compar., se è seguito da un agg. o da un avv. forma il compar. di maggioranza mentre, se in tali condizioni è preceduto dall …   Enciclopedia di italiano

  • ştează — ŞTEÁZĂ, şteze, s.f. (reg.) 1. Piuă de bătut postav; p. ext. clădire în care se află instalată această piuă. 2. Instalaţie rudimentară, formată dintr o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă scoarţele, pănura… …   Dicționar Român

  • dârstă — DẤRSTĂ, dârste, s.f. Piuă rudimentară acţionată de o apă curgătoare, în care se bat dimia, postavul etc. cu ajutorul unor ciocane de lemn. – cf. bg. d r ă s t j a. Trimis de hai, 12.05.2004. Sursa: DEX 98  DÂRSTĂ s. v. piuă. Trimis de siveco, 13 …   Dicționar Român

  • pilug — PILÚG, piluge, s.n. (reg.) Pisălog (1). ♢ expr. (fam.) A tunde (pe cineva) pilug = a tunde (pe cineva) până la piele. [var.: chilúg s.n.] – cf. p i u ă. Trimis de oprocopiuc, 13.07.2006. Sursa: DEX 98  PILÚG s …   Dicționar Român

  • piuar — PIUÁR, piuari, s.m. Persoană care posedă, conduce sau îngrijeşte o piuă (1); muncitor care lucrează la o piuă. [pr.: pi uar] – Piuă + suf. ar. Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX 98  PIUÁR s. (pop.) morar, (reg.) dârstar, măiugar,… …   Dicționar Român

  • piuliţă — PIULÍŢĂ, piuliţe, s.f. 1. Vas mic de metal, de lemn etc. întrebuinţat în gospodărie, în laborator etc., în care se pisează cu pisălogul diverse substanţe; piuă (2) mică. 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet şi care se poate înşuruba pe o… …   Dicționar Român

  • mojar — MOJÁR, mojare, s.n. Vas de formă semisferică cu pereţii groşi, de porţelan, sticlă, metal, material plastic, care serveşte, în farmacii şi în laboratoare, la mărunţirea fină a diferitelor substanţe prin frecarea lor cu ajutorul unui pistil. ♦… …   Dicționar Român

  • măsea — MĂSEÁ, măsele, s.f. 1. Fiecare dintre dinţii mari (terminaţi cu o suprafaţă plată) fixaţi în partea posterioară a maxilarelor, după canini, la om şi la unele animale, servind la zdrobirea şi la măcinarea alimentelor; molar1. ♢ Măsea de minte =… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”