pilug

pilug
PILÚG, piluge, s.n. (reg.) Pisălog (1). ♢ expr. (fam.) A tunde (pe cineva) pilug = a tunde (pe cineva) până la piele. [var.: chilúg s.n.] – cf. p i u ă.
Trimis de oprocopiuc, 13.07.2006. Sursa: DEX '98

PILÚG s. v. păpădie, picior, proteză.
Trimis de siveco, 21.09.2006. Sursa: Sinonime

pilúg (instrument) s. n., pl. pilúge
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PILÚ//G ğe n. reg. Unealtă cu care se pisează în piuliţă. ♢ A tunde pilug a tunde până la piele. /cf. piuă
Trimis de siveco, 13.07.2006. Sursa: NODEX

pilúg1, pilúgă, adj. (reg.) gol puşcă, sărac.
Trimis de blaurb, 21.09.2006. Sursa: DAR

pilúg2, pilúge, s.n. (reg.) 1. pisălog (de la piua de postav). 2. unealtă casnică de pisat; pisălog, pisălău, pisător, nilog. 3. băţ lung, rotund şi gros pentru zdrobit boabele, seminţele în piuă. 4. băţ lung, rotund şi gros cu crestături la un capăt, cu care se bate brânza în putinei. 5. picior, proteză de lemn a unui picior. 6. (fam.; în expr.) a tunde pilug = a tunde până la piele.
Trimis de blaurb, 21.09.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • pisălog — PISĂLÓG, OÁGĂ, pisălogi, oage s.n., adj. 1. s.n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliţă sau în piuă; pilug. 2. adj. (fam.; adesea… …   Dicționar Român

  • pil — interj. Strigăt cu care vânătorii îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului. – Din fr. pille. Trimis de ana zecheru, 28.04.2004. Sursa: DEX 98  PIL s. v. pilug, pisălog. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pil interj. Trimis de… …   Dicționar Român

  • chilug — ≠ pletos Trimis de siveco, 28.08.2008. Sursa: Antonime  PILÚG s. 1. v. pisălog. 2. (tehn.) (reg.) pisălog. (chilug la piua de postav.) Trimis de siveco, 26.02.2009. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • chilău — chilău, chilăi, s.m. (reg.) ciocan ferecat, bătac, buzdugan, ghioagă. Trimis de blaurb, 05.04.2006. Sursa: DAR  chilắu ( ắi), s.n. – Ciocan de lemn, mai. pol. kilof (Cihac, II, 49) sau mag. külö (DAR); se pare că ambele cuvinte duc la tc. külünk …   Dicționar Român

  • mai — MAI1 adv. I. 1. (Serveşte la formarea gradului comparativ) Mai bun. ♢ (În locuţiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (şi ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Serveşte la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ♢ (Înaintea unui… …   Dicționar Român

  • mojdi — mojdí, mojdésc, vb. IV (reg.) a strivi, a pisa. Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DAR  mojdí ( désc, ít), vb. – A pisa, a meliţa. sb. možditi. – Der. mujdei (var. mojdei), s.n. (pastă de usturoi cu ulei sau cu apă), cf. sb …   Dicționar Român

  • măiag — MĂIÁG s. v. pilug, pisălog. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • nilug — NILÚG s. v. pilug, pisălog. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • peleag — PELEÁG adj. v. chel, golaş, pleşuv. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime  peleág ( gă), adj. – Chel, fără păr. – var. peleg. Origine necunoscută. Se foloseşte în Banat. Der. dintr un sl. *plĕchŭ (Tiktin) este incertă, chiar şi legătura… …   Dicționar Român

  • picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”