- havan
- HAVÁN, -Ă, havani, -e, adj., s.f. 1. adj. De culoare maro deschis (ca aceea a tutunului). 2. s.f. Ţigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară, provenit din Cuba; p. gener. ţigară de foi. 3. s.f. Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unei ţigări de foi şi legate cu cabluri. – Din fr. havane.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98haván adj. invar.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHAVÁN havană (havani, havane) Care este de culoarea tutunului. /<fr. havaneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXhaván, havánuri, s.n. (înv.) 1. bombardă, piuă, haubiţă, mortieră. 2. (mold.) vas de pisat seminţe; piuliţă. 3. (munt.) maşină de tăiat foile de tutun.Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DARHAVÁN adj.invar. (Rar) Culoare maro-deschis (ca aceea a tutunului). [< fr. havane].Trimis de LauraGellner, 06.07.2006. Sursa: DNHAVÁN I. adj. inv., s. n. (de) culoarea tutunului, maro-deschis, tabac. II. s. f. 1. ţigară de foi de calitate superioară. 2. plută de mare din trunchiuri de brad dispuse în forma unei ţigări de foi şi legate cu cabluri. (< fr. havane)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNhaván (havánuri), s.n. – 1. Mortier, obuzier. – 2. Piuliţă, pisălog. tc. havan (Şeineanu, II, 212), cf. ngr. χαβάνι. sec. XVIII; sensul 2 în Mold.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.