- piozitate
- PIOZITÁTE s. v. credinţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
blagocestie — BLAGOCÉSTIE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie. Trimis de siveco, 17.12.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
blagocestivie — BLAGOCESTIVÍE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
credinţă — CREDÍNŢĂ, credinţe, s.f. 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru; convingere, siguranţă, certitudine. ♢ Profesiune de credinţă = declaraţie publică pe care o face cineva asupra principiilor sau convingerilor sale. 2. (înv.) Încredere (pe care … Dicționar Român
devoţiune — DEVOŢIÚNE s.f. (livr.) Evlavie, cucernicie. ♦ (Rar) Devotament. [pr.: ţi u ] – Din fr. dévotion. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 DEVOŢIÚNE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate … Dicționar Român
hristoitie — HRISTOITÍE s.f. (înv.) Viaţă sau comportare evlavioasă, conformă cu morala (creştină). [pr.: to i ] – Din ngr. hristoíthia. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HRISTOITÍE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate … Dicționar Român
râvnire — RÂVNÍRE s. v. aspiraţie, chef, ciudă, cre dinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, dispoziţie, dor, dorinţă, evlavie, gelozie, gust, invidie, năzuinţă, necaz, pică, pietate, pioşenie, piozitate, pizmă, plac, plăcere, poftă, pornire, ranchiună, re … Dicționar Român
râvnă — RẤVNĂ, râvne, s.f. 1. Imbold lăuntric puternic, pornire aprinsă spre ceva, însufleţire în muncă; sârguinţă, silinţă, zel. ♦ Ardoare, evlavie. 2. Dorinţă aprinsă pentru ceva; poftă. – Din râvni (derivat regresiv). Trimis de claudia, 13.09.2007.… … Dicționar Român
smerenie — SMERÉNIE s.f. Atitudine umilă, supusă, respectuoasă; comportare modestă, plină de bună cuviinţă. ♦ (bis.) Evlavie, cucernicie, pioşenie. – Din sl. sŭmĕrjenije. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SMERÉNIE s. 1. v. umilinţă. 2.… … Dicționar Român
smerire — SMERÍRE, smeriri, s.f. (înv.) Faptul de a (se) smeri; atitudine umilă, supusă, cucernică, evlavioasă, pioasă. – v. smeri. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SMERÍRE s. v. credinţă, cucernicie, cuvio şenie, cuvioşie, evlavie, pietate,… … Dicționar Român