- devoţiune
- DEVOŢIÚNE s.f. (livr.) Evlavie, cucernicie. ♦ (Rar) Devotament. [pr.: -ţi-u-] – Din fr. dévotion.Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98DEVOŢIÚNE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedevoţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. devoţiúnii; devoţiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDEVOŢIÚNE f. Sentiment religios manifestat prin îndeplinirea cu râvnă a practicilor bisericeşti; pietate. /<fr. dévotionTrimis de siveco, 01.10.2004. Sursa: NODEXDEVOŢIÚNE s.f. (Rar) Cucernicie, pietate, evlavie (manifestată mai ales în practica unui cult). [< fr. dévotion, it. devozione].Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DNDEVOŢIÚNE s. f. 1. cucernicie, pietate, evlavie, zel în practica religioasă. 2. ataşament faţă de cineva, fidelitate. (< fr. dévotion, lat. devotio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.