ascuţit

ascuţit
ASCUŢÍT1 s.n. Acţiunea de a (se) ascuţi. – v. ascuţi.
Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX '98

ASCUŢÍT2, -Ă, ascuţiţi, -te, adv. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiş sau cu vârf; tăios. ♢ Unghi ascuţit = unghi mai mic de 90 de grade. II. fig. 1. Ager, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverşunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – v. ascuţi.
Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX '98

Ascuţit ≠ bont, obtuz, teşit, tocit
Trimis de siveco, 14.10.2007. Sursa: Antonime

ASCUŢÍT adj. 1. tăios, (înv. şi reg.) tăietor, (înv.) ager, sâmcelat, sâmcelos. (Sabie ascuţit.) 2. înţepător. (Vârf ascuţit.) 3. ţuguiat, (reg.) vârfuit. (O culme ascuţit.) 4. v. piţigăiat. 5. v. acut. 6. v. strident. 7. acut, adânc, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, violent, viu. (O durere ascuţit.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ASCUŢÍT adj. v. ager, chinuitor, clarvăzător, intens, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, puternic, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, străpungător, subtil, violent, viu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ASCUŢÍT s. v. ascuţiş, lamă, limbă, tăiş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ascuţít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ASCUŢÍ//T ascuţittă (ascuţitţi, ascuţitte) 1) Care are muchie sau vârf tăios. Cuţit ascuţit. ♢ Unghi ascuţit unghi mai mic de 90º. 2) fig. Care vădeşte spirit de pătrundere în esenţa lucrurilor; ager. ♢ ascuţit la minte deştept; inteligent. 3) (despre senzaţii, sentimente) Care se caracterizează prin profunzime; intens. 4) fig. (despre privire, vorbă) Care parcă te străpunge sau te taie; tăios. 5) (despre sunete) Care are timbrul înalt; subţire; strident. 6) (despre ciocniri, conflicte) Care s-a înteţit; înverşunat. /v. a (se) ascuţi
Trimis de siveco, 19.11.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • acut — ACÚT, Ă, acuţi, te, adj. 1. Ascuţit, pătrunzător. 2. (Despre boli) Cu evoluţie rapidă, cu caracter de criză. 3. (muz.; despre sunete) Înalt, ascuţit2, subţire. – Din lat. acutus, it. acuto. Trimis de ana zecheru, 06.08.2002. Sursa: DEX 98  ACÚT… …   Dicționar Român

  • bold — BOLD, bolduri, s.n. (reg.) 1. Ac cu măciulie, ac cu gămălie. ♦ Vârf ascuţit. ♦ Cui de metal cu măciulie ornamentală. 2. Băţ ascuţit cu care se îndeamnă vitele. ♦ Împunsătură, înţepătură (dată cu acest băţ). 3. (înv.) Imbold. 4. (reg.) Element de… …   Dicționar Român

  • ascuţi — ASCUŢÍ, ascút, vb. IV. 1. tranz. A face mai tăioasă lama unei arme sau a unei unelte de tăiat. ♦ A face unui obiect vârf (înţepător). 2. tranz. şi refl. fig. A (se) face mai ager, mai pătrunzător. ♦ A (se) intensifica, a (se) înteţi. – Probabil… …   Dicționar Român

  • tăios — TĂIÓS, OÁSĂ, tăioşi, oase, adj. I. (Despre obiecte) Care este ascuţit, dur şi poate tăia; ascuţit. II. fig. 1. (Despre vânt, ger etc.) Care biciuieşte trupul sau faţa, care îţi dă senzaţia că te taie. 2. (Despre privire, glas etc.) Pătrunzător,… …   Dicționar Român

  • şpiţ — ŞPIŢ1, şpiţi, s.m. Numele unei rase de câini de talie mică, cu păr pufos, cu urechi drepte şi bot ascuţit; câine din această rasă. – Din germ. Spitz. Trimis de LauraGellner, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  ŞPIŢ2, şpiţuri, s.n. 1. (tehn.) Unealtă… …   Dicționar Român

  • şuier — ŞÚIER, şuiere, s.n. 1. Zgomot caracteristic, ascuţit şi puternic, pe care îl fac vântul, furtuna, vijelia; şuierătură. 2. Zgomot ascuţit produs de anumite corpuri care se deplasează, se mişcă, se învârtesc sau spintecă aerul cu iuţeală;… …   Dicționar Român

  • şuiera — ŞUIERÁ, şúier, vb. intranz. 1. (Despre vânt, furtună, vijelie etc.; la pers. 3) A produce un zgomot ascuţit şi puternic; a fluiera. 2. (Despre unele obiecte; la pers. 3) A produce un zgomot strident, scurt şi intens, atunci când se deplasează, se …   Dicționar Român

  • ţeapă — ŢEÁPĂ, ţepi, s.f. 1. Par lung şi ascuţit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de supliciu); p. restr. vârful unui astfel de par. 2. Prelungire ascuţită şi ţepoasă la spicele cerealelor; (la pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase… …   Dicționar Român

  • cute — CÚTE, cute, s.f. Piatră de gresie pentru ascuţit uneltele tăioase (mai ales coasa); arcer. – lat. cos, cotis. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CÚTE s. gresie, (reg.) arcer, (Ban.) brus. (cute pentru ascuţit coasa.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • stilet — STILÉT, stilete, s.n. 1. Pumnal mic cu lama triunghiulară foarte fină şi cu vârf ascuţit. 2. Mic cilindru de metal, fin şi subţire, cu care se sondează o plagă, o cavitate. – Din fr. stylet. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STILÉT s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”