necesar

necesar
NECESÁR, -Ă, necesari, -e, adj. 1. De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. ♢ Strictul necesar = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. Muncă necesară = parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producţie, prin care se creează produsul folosit pentru întreţinerea sa şi a familiei sale. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este (neapărat) trebuincios la ceva. Necesarul de seminţe. 2. Care nu poate să nu existe sau să nu se întâmple (în condiţii date). – Din fr. nécessaire, lat. necessarius, it. necessario.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

Necesar ≠ inutil, nenecesar, netrebuincios
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

NECESÁR adj. 1. v. indispensabil. 2. v. neapărat. 3. v. trebuincios. 4. v. util.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

necesár adj. m., pl. necesári; f. sg. necesáră, pl. necesáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

necesár s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NECESÁR necesară (necesari, necesare) şi substantival Care este de trebuinţă; care nu poate lipsi; trebuincios. Mijloace necesare. ♢ Strictul necesar minimum absolut trebuincios. /<fr. nécessaire, lat. necessarius, it. necessario
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

NECESÁR, -Ă adj. Care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. // s.n. Ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. [cf. fr. nécessaire, it. necessario, lat. necessarius].
Trimis de LauraGellner, 16.11.2006. Sursa: DN

NECESÁR, -Ă I. adj. care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. o strictul necesar = cantitatea minimă din ceva, indispensabilă pentru un anumit scop. II. s. n. ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. (< fr. nécessaire, lat. necessarius)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • necesár — adj. m., pl. necesári; f. sg. necesárã, pl. necesáre …   Romanian orthography

  • necesitate — NECESITÁTE, necesităţi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; ceea ce este de absolută trebuinţă; trebuinţă, nevoie. ♢ expr. De primă necesitate = absolut necesar, indispensabil (traiului). ♦ spec. (La pl. art.) Proces fiziologic de… …   Dicționar Român

  • neapărat — NEAPĂRÁT, Ă, neapăraţi, te, adj., adv. I. adj. 1. De care nu te poţi lipsi, care este (absolut) necesar; indispensabil. ♢ expr. A fi de (sau a avea) neapărată nevoie (sau trebuinţă) = a fi de (sau a avea) absolută nevoie. 2. (Rar) Căruia nu i te… …   Dicționar Român

  • nevoie — NEVÓIE, nevoi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; trebuinţă, necesitate, cerinţă; spec. chestiune, situaţie, afacere a cărei rezolvare are caracter urgent, presant. ♢ loc. adj. şi adv. (Astăzi rar) De nevoie = (strict) necesar,… …   Dicționar Român

  • priva — PRIVÁ, privez, vb. I. tranz. (livr.) A împiedica pe cineva să se bucure de un avantaj, de un drept care i se cuvine, de ceva necesar. ♦ refl. A renunţa (de bunăvoie sau constrâns la ceva necesar) la un bun sau la un drept. – Din fr. priver, lat.… …   Dicționar Român

  • rambleu — RAMBLÉU, rambleuri, s.n. 1. Material solid care serveşte la umplerea golurilor rămase într o mină, în urma exploatării. 2. Lucrare de terasament executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar construcţiei unei căi ferate, unei şosele …   Dicționar Român

  • balotaj — BALOTÁJ, balotaje, s.n. Situaţie în care, la o alegere, nici un candidat nu întruneşte majoritatea de voturi cerută de lege. – Din fr. ballottage. Trimis de paula, 17.03.2002. Sursa: DEX 98  balotáj s. n., pl. balotáje Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • imperios — IMPERIÓS, OÁSĂ, imperioşi, oase, adj. (Adesea adverbial) Care este neapărat necesar, care cere o rezolvare imediată. [pr.: ri os] – Din fr. impérieux, lat. imperiosus. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IMPERIÓS adj., adv. 1. adj. im …   Dicționar Român

  • indispensabil — ≠ dispensabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  INDISPENSÁBIL adj., adv., s. pl. 1. adj. neapărat, necesar, nedispensabil, vital. (Condiţii indispensabil de viaţă.) 2. adv. neapărat, obligatoriu, (rar) necesarmente. (Este… …   Dicționar Român

  • necesita — NECESITÁ, pers. 3 necésită, vb. I. tranz. (Rar) A cere (în mod imperios), a reclama (ceva necesar), a pretinde, a impune. Problema necesită o analiză specială. – Din fr. nécessiter. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98  NECESITÁ vb. v.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”