indispensabil

indispensabil
Indispensabil ≠ dispensabil
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

INDISPENSÁBIL adj., adv., s. pl. 1. adj. neapărat, necesar, nedispensabil, vital. (Condiţii indispensabil de viaţă.) 2. adv. neapărat, obligatoriu, (rar) necesarmente. (Este indispensabil să mergi acolo.) 3. s. pl. izmene (pl.), (prin Bucov. şi Maram.) brace (pl.), (Transilv.) gaci (pl.).
Trimis de siveco, 05.10.2008. Sursa: Sinonime

indispensábil adj. m. dispensabil
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INDISPENSÁBIL indispensabilă (indispensabili, indispensabile) Care este absolut necesar; de care nu te poţi dispensa. /<fr. indispensable
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INDISPENSÁBIL, -Ă adj. Neapărat trebuincios, absolut necesar. // s.m.pl. izmene. [cf. fr. indispensable].
Trimis de LauraGellner, 29.07.2006. Sursa: DN

INDISPENSÁBIL, -Ă I. adj. (şi adv.) absolut necesar. II. s. m. pl. izmene. (< fr. indispensable)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • indispensabili — INDISPENSÁBIL, Ă, indispensabili, e, adj., s.m. pl. 1. adj. (Adesea adverbial) Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. 2. s.m. pl. Izmene. – Din fr. indispensable. Trimis de valeriu, 09.04.2008. Sursa: DEX 98  indispensábili s …   Dicționar Român

  • neapărat — NEAPĂRÁT, Ă, neapăraţi, te, adj., adv. I. adj. 1. De care nu te poţi lipsi, care este (absolut) necesar; indispensabil. ♢ expr. A fi de (sau a avea) neapărată nevoie (sau trebuinţă) = a fi de (sau a avea) absolută nevoie. 2. (Rar) Căruia nu i te… …   Dicționar Român

  • necesar — NECESÁR, Ă, necesari, e, adj. 1. De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. ♢ Strictul necesar = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. Muncă necesară = parte a muncii depuse de… …   Dicționar Român

  • vital — VITÁL, Ă, vitali, e, adj. 1. Care este caracteristic sau esenţial pentru viaţă, în care rezidă viaţa; de viaţă, al vieţii. 2. Foarte important, fundamental, esenţial, de bază; indispensabil. – Din fr. vital, lat. vitalis. Trimis de ana zecheru,… …   Dicționar Român

  • indispensabilitate — INDISPENSABILITÁTE s.f. Însuşirea sau starea a ceea ce este indispensabil. – Din fr. indispensabilité. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  indispensabilitáte s. f., g. d. art. indispensabilităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • metionină — METIONÍNĂ s.f. Aminoacid indispensabil vieţii omului şi animalelor, conţinând mari cantităţi de sulf, folosit şi ca medicament în tratamentul afecţiunilor hepatice. [pr.: ti o ] – Din fr. méthionine. Trimis de LauraGellner, 29.05.2004. Sursa: DEX …   Dicționar Român

  • oxigen — OXIGÉN s.n. Element chimic gazos, incolor, inodor, insipid, care reprezintă o cincime din aerul atmosferic, fiind indispensabil în procesul respiraţiei şi al arderii, şi care, în combinaţie cu hidrogenul, formează apa. – Din fr. oxygène. Trimis… …   Dicționar Român

  • leucină — leucínă s. f. (sil. le u ), g. d. art. leucínei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  LEUCÍNĂ s.f. Aminoacid care se găseşte în splină, în pancreas etc., indispensabil în nutriţie. [< fr. leucine]. Trimis de LauraGellner …   Dicționar Român

  • lizină — LIZÍNĂ, lizine, s.f. Aminoacid principal cu înalte calităţi nutritive, conţinut în cantităţi variabile în majoritatea proteinelor vegetale şi animale. – Din fr. lysine. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98  lizínă s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • obligatoriu — OBLIGATÓRIU, IE, obligatorii, adj. Care trebuie urmat întocmai, care trebuie făcut, îndeplinit; impus. ♦ (Rar) Care nu poate lipsi; indispensabil. [var.: obligatór, oáre adj.] – Din lat. obligatorius, fr. obligatoire. Trimis de ana zecheru, 30.04 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”