rambleu

rambleu
RAMBLÉU, rambleuri, s.n. 1. Material solid care serveşte la umplerea golurilor rămase într-o mină, în urma exploatării. 2. Lucrare de terasament executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar construcţiei unei căi ferate, unei şosele, unui dig etc. – Din fr. remblai.
Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98

rambléu s. n., art. rambléul; pl. rambléuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RAMBLÉU rambleuri n. 1) Material solid care serveşte la umplerea golurilor într-o mină în urma explorării. 2) Lucrare de terasament executată în vederea construirii unei căi de comunicaţie (cale ferată, şosea etc.) deasupra nivelului terenului. /<fr. remblai
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RAMBLÉU s.n. (op. d e b l e u). 1. Umplutură de pământ folosită pentru a acoperi un gol sau pentru a ridica un teren la nivelul necesar unei construcţii. 2. Lucrare executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar sau al susţinerii terasamentului unei căi ferate, al unei şosele etc. deasupra nivelului terenului. [pl. -uri, -ee. / < fr. remblaj].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

RAMBLÉU s. n. 1. lucrare executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar sau al susţinerii terasamentului unei căi ferate, şosele etc. deasupra nivelului terenului. 2. material solid folosit la umplerea unor goluri sau pentru a ridica un teren la nivelul necesar unei construcţii. (< fr. remblai)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

rambléu (rambléuri), s.n. – Terasament. fr. remblai, cf. Graur, Viaţa rom., 1940, no. 3, p. 110.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • rambléu — s. n., art. rambléul; pl. rambléuri …   Romanian orthography

  • rambleia — RAMBLEIÁ, rambleiez, vb. I. tranz. 1. A umple cu rambleu golurile rămase într o mină în urma exploatării. 2. A executa un rambleu la o şosea sau la o cale ferată. [pr.: ble ia] – Din fr. remblayer. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • taluz — TALÚZ, taluzuri, s.n. Suprafaţă înclinată care mărgineşte lateral un rambleu sau un debleu; teren în pantă. – Din fr. talus. Trimis de LauraGellner, 28.09.2006. Sursa: DEX 98  talúz (teren în pantă) s. n., pl. talúzuri Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • ВАЛ — 1. архитектурный облом выпуклого профиля, очерченный по полуокружности или по кривой, близкой к ней 2. деталь машины, вращающаяся в подшипниках и служащая опорой для вращающихся деталей, предназначенная для передачи крутящего момента 3. высокая… …   Строительный словарь

  • ОТКОС ЗЕМЛЯНОГО ПОЛОТНА — боковая наклонная поверхность земляного полотна (Болгарский язык; Български) откос на земното платно (Чешский язык; Čeština) svah zemního tělesa (Немецкий язык; Deutsch) Dammböschung (Венгерский язык; Magyar) alépítmény rézsű (Монгольский язык)… …   Строительный словарь

  • banchetă — BANCHÉTĂ, banchete, s.f. 1. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează; bancă1 sau canapea montată în vehicule. 2. Porţiune orizontală, în formă de treaptă, într o lucrare de terasament. 3. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr o moviliţă… …   Dicționar Român

  • creastă — CREÁSTĂ, creste, s.f. 1. Excrescenţă cărnoasă, de obicei roşie şi dinţată, sau moţ de pene pe care le au la cap unele păsări. ♢ Compus: creasta cocoşului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roşii sau galbene, reunite la vârful tulpinii… …   Dicționar Român

  • glisieră — GLISIÉRĂ, glisiere, s.f. Bară fixă, netedă, de a lungul căreia alunecă o piesă, un element mobil etc. [pr.: si e ] – Din fr. glissière. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  glisiéră s. f. (sil. si e ), g. d. art. glisiérei; pl. glisiére… …   Dicționar Român

  • pomost — pomóst, pomósturi, s.n. (înv. şi reg.) 1. strat de pământ, pentru pardoseala caselor ţărăneşti; pământ frământat pentru lipit pereţii caselor ţărăneşti; pomosteală. 2. loc pe care se construieşte o casă, vatra casei (cu ieşire la drum). 3. avere… …   Dicționar Român

  • rambleiere — RAMBLEIÉRE, rambleieri, s.f. Acţiunea de a rambleia şi rezultatul ei; rambleiaj. 1. Ansamblul operaţiilor de umplere cu steril, cu deşeuri rezultate de la prepararea substanţelor minerale utile, cu nisip, cu prundiş etc. a golurilor rămase în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”