martir — MARTÍR2, Ă, martiri, e s.m., s.f. Persoană care a avut de îndurat suferinţe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale. ♦ spec. Mucenic (al bisericii). ♦ p. gener. Persoană care îndură persecuţii, un tratament inuman,… … Dicționar Român
martiraj — MARTIRÁJ, martiraje, s.n. Martiriu. – Martir2 + suf. aj. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MARTIRÁJ s. v. mucenicie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime martiráj s. n., pl. martiráje … Dicționar Român
martirism — MARTIRÍSM s. v. martiraj, martiriu, mucenicie, supliciu. Trimis de siveco, 01.11.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
martiriu — MARTÍRIU, martirii, s.n. Suferinţă, supliciu, tortură sau moarte îndurată de cineva pentru ideile sau convingerile sale; martiraj, martir1. ♢ fig. Suferinţă morală mare. – Din lat. martyrium. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
mucenic — MUCENÍC1, mucenici, s.m. (pop.; de obicei la pl.) Un fel de colăcel (împletit în formă de 8) preparat din aluat copt sau fiert, cu nuci şi cu zahăr sau cu miere, care se mănâncă în ziua de 9 martie. – cf. rus. m u č n i k plăcintă de secară .… … Dicționar Român
mărturie — MĂRTURÍE, mărturii, s.f. 1. Declaraţie făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a şi susţine părerile. ♦ spec. Depoziţie făcută de un martor în faţa unei instanţe judecătoreşti. ♢ Mărturie minicinoasă = infracţiune care constă în … Dicționar Român
patimă — PÁTIMĂ, patimi, s.f. 1. Sentiment puternic şi violent care copleşeşte pe om, întunecându i adesea dreapta judecată; p. ext. pasiune, iubire excesivă pentru ceva, pornire nestăpânită; suferinţă morală. ♦ Părtinire, parţialitate; duşmănie, ură. ♢… … Dicționar Român
strădanie — STRĂDÁNIE, strădanii, s.f. Silinţă, efort stăruitor depus de cineva pentru a realiza ceva; străduinţă, străduială. – Din sl. stradanije. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98 STRĂDÁNIE s. 1. caznă, chin, efort, forţare, muncă,… … Dicționar Român
supliciu — SUPLÍCIU, suplicii, s.n. Tortură, caznă, chin fizic. ♦ fig. Suferinţă morală, durere sufletească mare. – Din lat. supplicium, fr. supplice. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUPLÍCIU s. 1. v. tortură. 2. v. mucenicie … Dicționar Român