miorlăit

miorlăit
MIORLĂÍT1, miorlăituri, s.n. Faptul de a (se) miorlăi; sunet caracteristic scos de pisică; miorlăială, miorlăitură; p. gener. sunet asemănător scos de alte animale sau de om. ♦ fig. (depr.) Plâns subţire şi tânguitor. – v. miorlăi.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MIORLĂÍT2, -Ă, miorlăiţi, -te, adj. (Despre pisici) Care miorlăie; miorlăitor. ♦ fig. (depr.; despre oameni sau glasul lor) Plângăreţ, tânguitor. – v. miorlăi.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MIORLĂÍT adj. v. plângăreţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

MIORLĂÍT s. v. mieunat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

miorlăít s. n., pl. miorlăíturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MIORLĂÍT miorlăituri n. Strigăt caracteristic scos de pisică sau de unele animale. /v. a miorlăi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • miau — interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul pisicii; miorlau. ♢ expr. (Substantivat; fam.) A i lua cuiva miaul = a) a face pe cineva să tacă; b) a omorî pe cineva. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 29.05.2004. Sursa: DEX 98  MIAU… …   Dicționar Român

  • miaun — MIÁUN, miaune, s.n. Mieunat. [pr.: mia un] – Din mieuna (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIÁUN s. v. mieunare, mieunat, mieună tură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlăitură. Trimis de siveco, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • miaut — MIÁUT, miaute, s.n. (Rar) Mieunat. [pr.: mia ut] – Din miau. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIÁUT s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlă itură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • mieunat — MIEUNÁT, mieunaturi, s.n. Faptul de a mieuna; sunetul caracteristic al pisicii; miaun, miaut. [Pr: mie u ] – v. mieuna. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIEUNÁT s. mieunare, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit,… …   Dicționar Român

  • miorc — interj. Cuvânt care imită orăcăitul broaştelor sau zgomotul produs de cel care se sufocă. – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98  MIORC interj. oac!, (reg.) orac! (Broasca face: miorc!) Trimis de siveco, 05.08.2004.… …   Dicționar Român

  • miorlăitor — MIORLĂITÓR, OÁRE, miorlăitori, oare, adj. Miorlăit2. [pr.: lă i . – var.: (reg.) mierlăitór, oáre adj.] – Miorlăi + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIORLĂITÓR adj …   Dicționar Român

  • miorlăitură — MIORLĂITÚRĂ, miorlăituri, s.f. Miorlăit . ♦ fig. Plâns, vorbire afectată. [pr.: lă i ] – Miorlăi + suf. tură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MIORLĂITÚRĂ s. v. mieunat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • plângăreţ — PLÂNGĂRÉŢ, EÁŢĂ, plângăreţi, e, adj. 1. Care este totdeauna gata să plângă; care plânge uşor; care se vaită, se plânge mereu; plângător, plângăcios. 2. (Despre voce, glas etc.) Care aparţine unui om plângăcios, care trădează pe omul plângăcios;… …   Dicționar Român

  • smiorcăit — SMIORCĂIT1 s.n. Faptul de a (se) smiorcăi; zgomot specific produs de cel care (se) smiorcăie; smiorcăială, smârcâială, smârcâit1. – v. smiorcăi. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SMIORCĂÍT2, Ă, smiorcăiţi, te, adj. Plângăreţ,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”