miau

MIAU interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul pisicii; miorlau. ♢ expr. (Substantivat; fam.) A-i lua cuiva miaul = a) a face pe cineva să tacă; b) a omorî pe cineva. – Onomatopee.

Trimis de LauraGellner, 29.05.2004. Sursa: DEX '98



MIAU interj. miorlau! (Pisica face: miau!)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



miau / miau-miáu interj.

Trimis de siveco, 27.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



miau s. n., art. miául (în expr. a-i lua cuiva miau)

Trimis de siveco, 10.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



MIÁU interj. (se foloseşte pentru a reda strigătul pisicii). ♢ A-i lua cuiva miaul a) a face pe cineva să tacă; b) a omorî pe cineva. /Onomat.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



miáu interj. – Reproduce glasul pisicii. – Mr. meao. Creaţie expresivă, cf. miorlau, şi alb. miauljis, ngr. μιαουνίζω, it. miaulare, gnao, fr. miaou, miauler, sp. mau, marramao, maullar. Se foloseşte şi pentru a exagera ideea de micime sau de scurtime a timpului. – Der. miauna (var. mieuna, mieuni, Banat mioni), vb. (a miorlăi); miaut, s.n. (miorlăit), cuvînt rar care pare creaţie personală a lui Eminescu; miaunat (var. mieunat), s.n. (miorlăit); mieunătură, s.f. (miorlăit).

Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER