locvace

locvace
LOCVÁCE adj. invar. (livr.) Care vorbeşte mult; vorbăreţ, limbut, guraliv. – Din fr. loquace, lat. loquax, -acis.
Trimis de Iris, 20.05.2004. Sursa: DEX '98

Locvace ≠ taciturn
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

LOCVÁCE s., adj. v. clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

locváce adj. invar.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LOCVÁCE adj. invar. (Liv.) Vorbăreţ, limbut. [< fr. loquace, cf. lat. loquax].
Trimis de LauraGellner, 07.10.2006. Sursa: DN

LOCVÁCE adj. inv. vorbăreţ, volubil, limbut. (< fr. loquace, lat. loquax, -acis)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • locváce — adj. invar …   Romanian orthography

  • volubil — VOLÚBIL, Ă, volubili, e, adj. 1. Care are uşurinţă şi rapiditate în vorbire, care dispune de un debit verbal bogat, curgător şi rapid; fluent, curgător, locvace; (despre manifestări ale oamenilor) mobil; prompt; spontan. 2. (Despre unele plante)… …   Dicționar Român

  • locvacitate — LOCVACITÁTE s.f. (livr.) Însuşirea, pornirea, obişnuinţa de a fi locvace; limbuţie. – Din fr. loquacité, lat. loquacitas, atis. Trimis de LauraGellner, 25.05.2004. Sursa: DEX 98  LOCVACITÁTE s. v. flecăreală, flecărie, flecă rire, flecărit,… …   Dicționar Român

  • flecar — FLECÁR, Ă, flecari, e, s.m. şi f. Persoană căreia îi place să vorbească multe, să spună fleacuri1; limbut, guraliv, palavragiu. – Fleac1 + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Flecar ≠ morocănos, taciturn, tăcut, ursuz… …   Dicționar Român

  • limbut — LIMBÚT, Ă, limbuţi, te, adj., s.m. şi f. (Om) care vorbeşte mult (şi fără rost); vorbăreţ, guraliv, flecar, locvace. – lat. linguutus (după limbă). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Limbut ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut,… …   Dicționar Român

  • vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”