- volubil
- VOLÚBIL, -Ă, volubili, -e, adj. 1. Care are uşurinţă şi rapiditate în vorbire, care dispune de un debit verbal bogat, curgător şi rapid; fluent, curgător, locvace; (despre manifestări ale oamenilor) mobil; prompt; spontan. 2. (Despre unele plante) Care îşi înfăşoară tulpina mlădioasă în jurul unui arac, al unei sfori etc. – Din fr. volubile, lat. volubilis.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98VOLÚBIL adj. v. sociabil.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimevolúbil adj. m., pl. volúbili; f. sg. volúbilă, pl. volúbileTrimis de siveco, 08.04.2008. Sursa: Dicţionar ortograficVOLÚBIL volubilă (volubili, volubile) 1) (despre persoane) Care vorbeşte repede şi cu uşurinţă; cu un bogat debit verbal. 2) (despre manifestările persoanelor) Care denotă viociune, iuţeală; mobil. 3) (despre plante) Care creşte în sus încolăcind uşor tulpina în jurul unui suport; suitor; urcător; agăţător; căţărător. /<fr. volubile, lat. volubilisTrimis de siveco, 22.04.2008. Sursa: NODEXVOLÚBIL, -Ă adj. 1. Care vorbeşte mult şi uşor, fluent, curgător; locvace; (despre manifestări ale oamenilor) prompt, spontan. 2. (Despre plante) Care îşi poate înfăşura tulpina pe un arac, pe o sfoară etc. [cf. fr. volubile, lat. volubilis].Trimis de LauraGellner, 13.11.2005. Sursa: DNVOLÚBIL, -Ă adj. 1. care vorbeşte cu uşurinţă şi rapiditate, fluent; locvace; (despre manifestări ale oamenilor) prompt, spontan. 2. (despre plante) care îşi răsuceşte tulpina în spirală pe un suport. (< fr. volubile, lat. volubilis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.