schimba

schimba
SCHIMBÁ, schimb, vb. I. 1. tranz. A înlocui un lucru cu altul sau pe cineva cu altcineva (de aceeaşi natură). ♢ expr. A schimba scrisori = a coresponda. A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puţin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva). 2. tranz. A ceda un lucru, un bun, pentru a lua în locul lui altul (echivalent ca valoare), a ceda un obiect pentru altul, a face schimb. ♦ A ceda o sumă de bani pentru a primi alta de aceeaşi valoare, dar constând din alte monede. 3. tranz. A da unui lucru altă formă, alt aspect etc.; a modifica, a transforma. ♢ expr. A schimba vorba = a abate convorbirea în altă direcţie. A schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia etc) = a-şi modifica comportarea, atitudinea. (refl.) Se schimbă vorba, se spune când intervine ceva care modifică situaţia existentă. ♦ refl. (Despre oameni) A-şi modifica aspectul, firea, conduita etc. ♦ refl. (Despre timp, vreme) A se modifica (în bine sau în rău). 4. refl. şi tranz. A (se) îmbrăca (cu) rufe curate, a (se) primeni; a(-şi) pune alte haine decât cele purtate până atunci. ♦ (înv.) A (se) travesti. 5. tranz. A muta (în alt loc, în altă parte). – lat. *excambiare.
Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX '98

SCHIMBÁ vb. 1. v. înlocui. 2. a preschimba. (A schimba bani, hârtii de valoare.) 3. a înlocui, (înv. şi pop.) a muta, (franţuzism înv.) a ramplasa. (L-a schimba cu un inginer mai bun.) 4. v. primeni. 5. v. muta. 6. v. devia. 7. a (se) deplasa, a (se) muta. (Accentul s-a schimba pe ultima silabă.) 8. a muta, (înv. şi reg.) a strămuta. (Să-ţi schimba gândurile cu privire la ...) 9. v. împărtăşi. 10. v. metamorfoza. 11. v. modifica. 12. a (se) preface, a (se) transforma, (înv.) a (se) prăvăli. (schimba marea în uscat.) 13. v. reforma. 14. v. transforma. 15. v. transforma. 16. a (se) modifica. (Temperatura s-a schimba brusc.) 17. v. face. 18. a (se) preface, a (se) transforma, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a schimba în suspine.) 19. v. fluctua.
Trimis de siveco, 26.06.2008. Sursa: Sinonime

SCHIMBÁ vb. v. deghiza, travesti.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

schimbá vb., ind. prez. 1 sg. schimb, 3 sg. şi pl. schímbă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SCHIMBÁ schimb tranz. 1) (fiinţe, lu-cruri) A supune unui schimb. ♢ schimba calul pe măgar (sau capra pe gâscă, sau cioara pe pupăză) se spune, când dai un lucru bun şi primeşti altul mai prost. schimba (câte) o vorbă (sau (câteva) vorbe) a sta puţin de vorbă. 2) A face să se schimbe; a preface; a preschimba; a transforma; a modifica. 3) A muta în altă parte. ♢ schimba vorba a trece la altă temă în timpul unei convorbiri; a începe a vorbi despre altceva. schimba cântecul (sau tonul, nota, foaia) a vorbi sau a se purta altfel (cu cineva), decât mai înainte. /<lat. excambiare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SCHIMBÁ mă schimb intranz. 1) A căpăta o altă formă sau un alt conţinut; a suferi modificări; a se preface; a se modifica; a se preschimba; a se transforma. 2) (despre persoane) A se îmbrăca cu alte haine (noi, curate); a se primeni. /<lat. excambiare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

schimbá (-b, -át), vb. – 1. A înlocui ceva, a permuta. – 2. A modifica, a transforma. – 3. A ceda, a lăsa un obiect pentru contravaloarea lui. – 4. A înlocui, a substitui. – 5. A denatura, a altera. – 6. (refl.) A înlocui, a substitui. – 7. (refl.) A se primeni. – Megl. schimb(ari). – var. înschimba. lat. *excambiāre (Puşcariu 1548; REW 2949), cf. it. scambiare, prov. escambiar, fr. échanger. Fonetismul din rom. se explică printr-o metateză *scîmbia › *scîimba, ca în habeat › aibă, rubeum › roib, etc. Der. schimb, s.n. (mutare; înlocuire; renovare; transformare; modificare; rufe curate), postverbal; schimbăcios, adj. (instabil, inconstant, nestatornic); schimbaş, s.m. (în trecut, miliţian în serviciu regulat o săptămînă pe lună); schimbător, adj. (variabil, volubil, versatil); neschimbat, adj. (fără schimbări, fără modificări, inalterat); preschimba, vb. (a schimba, a face schimb, a transforma); schimbiş, adv. (alternativ); schimboaie, s.f. (Mold., regulator la plug); schimbăciune (var. schimbătură), s.f. (înv., schimb).
Trimis de blaurb, 20.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • muta — MUTÁ, mut, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca din locul în care se găseşte şi a (se) aşeza în alt loc; a (se) deplasa; a (se) strămuta, a (se) transfera. ♢ expr. (tranz.; fam.) A i muta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) = a i trage (cuiva) o… …   Dicționar Român

  • transforma — TRANSFORMÁ, transfórm, vb. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) schimba înfăţişarea, a da sau a căpăta alt aspect, altă formă; a (se) schimba, a (se) preface. ♦ spec. (A şi) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. 2. tranz. (mat.) A construi un… …   Dicționar Român

  • vira — VIRÁ, virez, vb. I. 1. intranz. (Despre vehicule) A schimba direcţia de mers; a coti. ♦ (Despre oameni) A face ca un vehicul în mers să şi schimbe direcţia; a coti, a cârmi. 2. tranz. A trece o sumă de bani de la un cont la altul. 3. tranz. A… …   Dicționar Român

  • comuta — COMUTÁ, comút, vb. I. tranz. 1. A schimba legăturile unei porţiuni de circuit electric prin altele sau a modifica succesiv conexiunile mai multor circuite electrice. ♦ A face racordarea unui circuit electric la reţea. 2. (jur.) A schimba o… …   Dicționar Român

  • întoarce — ÎNTOÁRCE, întórc, vb. III. I. 1. refl. şi tranz. A se înapoia2 sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat; a reveni2 sau a face să revină. ♦ tranz. (Despre o stare afectivă sau maladivă) A l cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat). ♦… …   Dicționar Român

  • modifica — MODIFICÁ, modífic, vb. I. tranz. şi refl. A( şi) schimba aspectul, forma, conţinutul; a (se) preface, a (se) transforma. ♦ tranz. spec. A rectifica, a corecta. – Din lat. modificare. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa: DEX 98  MODIFICÁ vb …   Dicționar Român

  • calimera — CALIMÉRA s.f. art. (fam.; în expr.) A se schimba calimera = a se schimba situaţia. A (se) strica calimera = a (se) strica prietenia. A întoarce (sau a schimba) calimera = a şi schimba atitudinea faţă de cineva. – Din ngr. kaliméra. Trimis de… …   Dicționar Român

  • cameleon — CAMELEÓN, cameleoni, s.m. 1. Reptilă arboricolă şi insectivoră din regiunile tropicale, cu gheare ca un cleşte, care o ajută să se prindă de copaci, şi cu proprietatea de a şi schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător (Chamaeleo… …   Dicționar Român

  • primeni — PRIMENÍ, primenesc, vb. IV. refl. şi tranz. 1. A( şi) schimba rufăria, lenjeria purtată, murdară cu alta curată; p. ext. a (se) îmbrăca frumos, a (se) găti. 2. fig. A înlocui sau a fi înlocuit (parţial ori total) cu altceva (nou), a (se) reînnoi; …   Dicționar Român

  • converti — CONVERTÍ, convertesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A adera sau a determina pe cineva să adere la o anumită convingere (religioasă) 2. tranz. A schimba bancnota în aur sau devize. – Din fr. convertir, lat. convertere. Trimis de IoanSoleriu,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”