parafă — PARÁFĂ, parafe, s.f. 1. Ştampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu iniţiale); ştampilă a unei instituţii. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârşitul unei iscălituri pentru a o… … Dicționar Român
semnătură — SEMNĂTÚRĂ, semnături, s.f. Numele unei persoane scris de propria mână sub textul unui act special, al unei scrisori etc.; iscălitură. – Semna + suf. ătură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SEMNĂTÚRĂ s. iscălitură, (livr.)… … Dicționar Român
iscăli — ISCĂLÍ, iscălesc, vb. IV. tranz., intranz. şi refl. A( şi) scrie numele pe textul unui act oficial, al unei scrisori, al unei chitanţe etc., a( şi) pune semnătura (pentru a întări, a autentifica etc.); a (se) semna. – cf. sl. i s k a l j a t i, i … Dicționar Român
semna — SEMNÁ, semnez, vb. I. tranz., intranz. şi refl. A (se) iscăli pentru confirmare, a certifica punând o iscălitură. – Din fr. signer (după semn). Trimis de gudovan, 07.08.2007. Sursa: DEX 98 SEMNÁ vb. 1. a iscăli, a subscrie, (rar) a subsemna,… … Dicționar Român
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
întăritură — ÎNTĂRITÚRĂ, întărituri, s.f. 1. Loc fortificat, fortificaţie; p. gener. orice sistem de baricadare. 2. Element care consolidează o construcţie, un element al ei etc. 3. (înv.) Iscălitură, pecete prin care se certifica un drept, o învoială etc. –… … Dicționar Român
adevărat — ADEVĂRÁT, Ă, adevăraţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Conform cu adevărul. ♦ De care nu se poate îndoi nimeni; netăgăduit, incontestabil, real. ♢ loc. adv. Cu adevărat = într adevăr. 2. (În opoziţie cu fals) Veritabil, autentic. 3. (Adesea… … Dicționar Român
apostilă — APOSTÍLĂ, apostile, s.f. Rezoluţie scrisă pe o petiţie, pe un raport etc.; p.ext. semnătură pusă pe un asemenea act. – Din fr. apostille. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98 APOSTÍLĂ s. v. rezoluţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
deget — DEGET, degete, s.n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârşeşte mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Îi dai un deget şi ţi ia mâna toată. Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă unul… … Dicționar Român
falsifica — FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. tranz. 1. A alcătui, a confecţiona un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înşela; a plăsmui; a contraface. ♦ spec. (jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a… … Dicționar Român
