- semna
- SEMNÁ, semnez, vb. I. tranz., intranz. şi refl. A (se) iscăli pentru confirmare, a certifica punând o iscălitură. – Din fr. signer (după semn).Trimis de gudovan, 07.08.2007. Sursa: DEX '98SEMNÁ vb. 1. a iscăli, a subscrie, (rar) a subsemna, (înv.) a subiscăli. (A semna un act, o scrisoare.) 2. a se iscăli, (pop.) a se scrie. (Te rog să te semna aici.) 3. a încheia. (Am aflat că părţile au semna convenţia.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeSEMNÁ vb. v. arăta, bate, circumscrie, consemna, cresta, delimita, demarca, hotărnici, indica, înfiera, înregistra, înscrie, însemna, limita, marca, mărgini, nota, preciza, reprezenta, scrie, scrijeli, simboliza, spune, trece, zgâria.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesemná vb., ind. prez. 1 sg. semnéz, 3 sg. şi pl. semneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SEMN//Á semnaéz 1. tranz. (acte, articole, cereri, scrisori etc.) A adeveri prin iscălitură; a iscăli. 2. intranz. A-şi scrie numele cu propria mână sub text; a-şi pune iscălitura pe un act oficial; a iscăli. /Din semnTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSEMNÁ vb. I. tr., intr., refl. A (se) iscăli. [cf. fr. signer, după semn].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSEMNÁ vb. tr., intr., refl. a (se) iscăli. (după fr. signer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.