hăcuire — HĂCUÍRE, hăcuiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a hăcui şi rezultatul ei. – v. hăcui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂCUÍRE s. v. ciopârţire, sfârtecare, sfâşiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hăcuíre s. f., g. d … Dicționar Român
ciopârţi — CIOPÂRŢÍ, ciopârţesc, vb. IV. tranz. 1. A tăia în bucăţi (şi la întâmplare) o fiinţă sau o parte a trupului ei; a ciocârti. 2. A tăia un obiect în mod neregulat sau la întâmplare; a ciopli rău, neîndemânatic. [var.: (înv. şi pop.) ciopârtí vb.… … Dicționar Român
hac — HAC1, (2) hacuri, s.n. 1. (În expr.) A i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a găsi modalitatea, sistemul de a învinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără, care provoacă nemulţumiri. 2. (înv.) Salariu, leafă. – Din tc. hak. Trimis… … Dicționar Român
harcea — HÁRCEA: harcea parcea adv. În bucăţele. ♢ A face harcea parcea a tăia în bucăţele; a face mici fărâme; a hăcui. /<turc. parça parça Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român
hăcuitor — hăcuitór, hăcuitoáre, s.n. (reg.) cuţit mare pentru a hăcui (a tăia mărunt) carnea. Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
sfârteca — SFÂRTECÁ vb. I v. sfârtica. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFÂRTECÁ vb. 1. a ciopârţi, a sfâşia, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi,… … Dicționar Român
sfâşia — SFÂŞIÁ, sfấşii, vb. I. tranz. 1. A rupe cu mâna în bucăţi, în fâşii, a sfârtica o pânză, o hârtie etc. fără a folosi instrumente tăioase. ♦ fig. A chinui, a îndurera pe cineva. ♢ expr. A sfâşia (sau, refl., a i se sfâşia) cuiva inima = a produce… … Dicționar Român
toca — TOCÁ, toc, vb. I. 1. tranz. A tăia în bucăţi foarte mărunte. 2. tranz. fig. (fam.) A cheltui fără chibzuială, a risipi bani, averi. ♦ A duce pe cineva la ruină, obligându l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva să sărăcească. 3. intranz.,… … Dicționar Român
