ciopârţire — CIOPÂRŢÍRE, ciopârţiri, s.f. Acţiunea de a ciopârţi; ciopârţeală. – v. ciopârţi. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOPÂRŢÍRE s. sfârtecare, sfâşiere, (pop. şi fam.) căsăpire, (Mold. şi Bucov.) hăcuire. (ciopârţire unui animal.) Trimis… … Dicționar Român
sfârtecare — SFÂRTECÁRE s. 1. ciopârţire, sfâşiere, (pop. şi fam.) căsăpire, (Mold. şi Bucov.) hăcuire. (sfârtecare unui animal, la tăiere.) 2. sfâşiere, (înv. şi reg.) murse care. (sfârtecare cuiva de către animalele sălbatice.) Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
sfâşiere — SFÂŞIÉRE, sfâşieri, s.f. Acţiunea de a sfâşia şi rezultatul ei; sfâşietură. ♦ Locul unde s a sfâşiat ceva; spărtură, gaură; sfâşietură. [pr.: şi e ] – v. sfâşia. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SFÂŞIÉRE s. 1. ciopârţire, stârtecare,… … Dicționar Român