sfârtecare — SFÂRTECÁRE s. 1. ciopârţire, sfâşiere, (pop. şi fam.) căsăpire, (Mold. şi Bucov.) hăcuire. (sfârtecare unui animal, la tăiere.) 2. sfâşiere, (înv. şi reg.) murse care. (sfârtecare cuiva de către animalele sălbatice.) Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
ciopârţire — CIOPÂRŢÍRE, ciopârţiri, s.f. Acţiunea de a ciopârţi; ciopârţeală. – v. ciopârţi. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOPÂRŢÍRE s. sfârtecare, sfâşiere, (pop. şi fam.) căsăpire, (Mold. şi Bucov.) hăcuire. (ciopârţire unui animal.) Trimis… … Dicționar Român
crâmpoţeală — crâmpoţeală, crâmpoţeli, s.f. (reg.) 1. rupere, tăiere în bucăţi inegale; îmbucăţire, bucăţelire; sfârtecare, sfâşiere. 2. pişcare, muşcare a buzelor prin sărut. Trimis de blaurb, 28.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
căsăpire — CĂSĂPÍRE s.f Acţiunea de a căsăpi; măcelărire, ciopârţire. – v. căsăpi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂSĂPÍRE s. v. ciopârţire, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, sfârtecare, sfâşiere, stârpire. Trimis de… … Dicționar Român
hăcuire — HĂCUÍRE, hăcuiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a hăcui şi rezultatul ei. – v. hăcui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂCUÍRE s. v. ciopârţire, sfârtecare, sfâşiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hăcuíre s. f., g. d … Dicționar Român
inserţie — INSÉRŢIE, inserţii, s.f. 1. Inserare; (concr.) ceea ce se inserează. 2. Legare, fixare. 3. (anat.) Locul de fixare pe os a capătului terminal al unui muşchi. 4. Strat de material (metalic sau textil) inclus în structura altui material sau cuprins … Dicționar Român
laceraţie — laceráţie s. f., g. d. art. laceráţiei Trimis de siveco, 28.08.2007. Sursa: Dicţionar ortografic LACERÁŢIE s.f. (Liv.) Sfâşiere, rupere în bucăţi; lacerare. [gen. iei, var. laceraţiune s.f. / cf. fr … Dicționar Român
mursecare — MURSECÁRE s. v. sfârtecare, sfâşiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
rupere — RÚPERE, ruperi, s.f. Acţiunea de a (se) rupe şi rezultatul ei. ♢ Rupere de nori = ploaie torenţială însoţită de descărcări electrice. ♢ loc. Cu rupere de inimă = cu mare durere. ♦ Desfacere, descompunere. ♢ Ruperea emulsiei = desfacerea unei… … Dicționar Român
sfâşietură — SFÂŞIETÚRĂ, sfâşieturi, s.f. Locul unde s a sfâşiat ceva; ruptură, gaură; bucată sfâşiată din ceva; sfâşiere. [pr.: şi e ] – Sfâşia + suf. tură. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SFÂŞIETÚRĂ s. ruptură, spintecătură, (înv.) spărtură.… … Dicționar Român
