- sfâşietură
- SFÂŞIETÚRĂ, sfâşieturi, s.f. Locul unde s-a sfâşiat ceva; ruptură, gaură; bucată sfâşiată din ceva; sfâşiere. [pr.: -şi-e-] – Sfâşia + suf. -tură.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98SFÂŞIETÚRĂ s. ruptură, spintecătură, (înv.) spărtură. (sfâşietură la o haină.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesfâşietúră s. f. (sil. -şi-e-), g.-d. art. sfâşietúrii; pl. sfâşietúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.