- hăciugă
- hăciúgă s.f. (reg.) desiş (de fag, de brad), hăţiş, boroagă.Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
huci — HUCI, huciuri, s.n. (reg.) Pădure mică, tânără şi deasă; tufiş, crâng, huceag. ♢ expr. A umbla huci marginea = a umbla fără rost, fără ţintă. – Din ucr. husca desiş . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HUCI1, huci, s.m. (reg.) Unealtă de … Dicționar Român
hăi — HĂI1 interj. 1. (reg.) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre, fă. 2. Strigăt cu care se îndeamnă sau cu care se mână boii şi vacile. – Onomatopee. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂÍ2, hăiesc, vb. IV. intranz. (reg.) A… … Dicționar Român