- hodorog
- HODORÓG1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea sau de ciocnirea unor obiecte tari, de mersul zdruncinat al unui vehicul etc. [var.: hodorónc interj.] – Onomatopee.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HODORÓG2, -OÁGĂ, hodorogi, -oage, s.m., f. şi n., HODOROÁGA s.f. art. 1. s.n. Lucru (de obicei vehicul) învechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice mişcare. 2. s.m. şi f. Persoană bătrână, neputincioasă, ramolită. 3. s.f. art. Dans popular românesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi; melodie după care se execută acest dans. – Din hodorogi (derivat regresiv).Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HODORÓG s. v. babalâc.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimehodoróg/hodorónc interj.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografichodoróg (persoană) s. m., pl. hodorógiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografichodoróg (obiect) s. n., pl. hodoroágeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHODORÓG1 interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs de un vehicul pe un drum hopuros sau la căderea unui obiect tare şi voluminos) [var. hodoronc] /Onomat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXHODORÓG2 m. Persoană bătrână, slabă şi neputincioasă. /v. a hodorogiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXhodoróg2, hodoroáge, s.n. (reg.) coş înalt şi fără fund pentru prinderea peştelui în bălţile (ochiurile) cu apă mică.Trimis de blaurb, 24.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.