- hartui
- HARTUÍ, hartuiesc, vb. IV. v. hartoi.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
hartui
Look at other dictionaries:
hărţui — HĂRŢUÍ, hărţuiesc, vb. IV. 1. tranz. A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa. ♦ (reg.) A întărâta, a zădărî un câine. 2. tranz. A desfăşura atacuri scurte şi repetate asupra inamicului… … Dicționar Român
hârţui — HÂRŢUÍ, hârţuiesc, vb. IV. v. hărţui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
hãrţuí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. hãrţuiésc, imperf. 3 sg. hãrţuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. hãrţuiáscã … Romanian orthography
hărţuială — HĂRŢUIÁLĂ, hărţuieli, s.f. Faptul de a (se) hărţui. [pr.: ţu ia ] – Hărţui + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂRŢUIÁLĂ s. v. încăierare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hărţuiálă s. f., g. d … Dicționar Român
zădărî — ZĂDĂRÎ, zădărăsc, vb. IV. tranz. 1. A întărâta, a provoca pe cineva; a sâcâi, a necăji, a hărţui. ♦ A răscoli, a tulbura. 2. A aţâţa focul. [var.: zădărí vb. IV] – Din bg. zadarjam, scr. zadirati. Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
harţă — HÁRŢĂ s.f. Încăierare; ceartă. ♦ (înv.) Ciocnire între avangărzi sau între (mici) grupuri militare potrivnice. [var.: harţ s.n.] – Din magh. harc. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÁRŢĂ s. v. încăierare. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
hărăţi — HĂRĂŢÍ, hărăţesc, vb. IV. 1. tranz. (reg.) A aţâţa, a întărâta, a zădărî (un câine). 2. refl. recipr. (înv.; despre două armate duşmane) A se hărţui. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂRĂŢÍ vb. v … Dicționar Român
hărţuire — HĂRŢUÍRE, hărţuiri, s.f. Acţiunea de a (se) hărţui şi rezultatul ei. – v. hărţui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂRŢUÍRE s. v. încăierare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hărţuíre s. f., g. d. art. hărţuírii; … Dicționar Român
surchidi — SURCHIDÍ, surchidesc, vb. IV. tranz. (reg.) A sâcâi, a plictisi; a hărţui; a muştrului. ♦ A smuci, a trânti; p. ext. a chinui. – Din magh. szurkálodni. Trimis de oprocopiuc, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 surchidí vb., ind. prez … Dicționar Român
încăiera — ÎNCĂIERÁ, încáier, vb. I. refl. recipr. A se lua la bătaie, a începe o luptă; a se încăibăra. ♦ tranz. (Rar) A ataca, a hărţui. – În + caier. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCĂIERÁ vb. 1. (pop.) a se încăibăra. (De ce v aţi… … Dicționar Român
