- hartoi
- HARTOÍ, hartoiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A da la o parte, a cârmi din drum carul, sania etc. ♦ refl. (Despre sănii) A aluneca într-o parte. [var.: hartuí vb. IV] – Din magh. fartolni.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98hartoí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. hartoiésc, imperf. 3 sg. hartoiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. hartoiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA HARTO//Í hartoiiésc tranz. pop. A face să se hartoiască. /<ung. hartolniTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE HARTO//Í se hartoiiéşte intranz. pop. (despre sănii, căruţe etc.) A-şi schimba brusc direcţia, alunecând într-o parte. /<ung. hartolniTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXhartói, hartoáie, s.n. (reg., înv.) drum pe o coastă de deal; fărtoaie.Trimis de blaurb, 19.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.