- hărţuire
- HĂRŢUÍRE, hărţuiri, s.f. Acţiunea de a (se) hărţui şi rezultatul ei. – v. hărţui.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HĂRŢUÍRE s. v. încăierare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimehărţuíre s. f., g.-d. art. hărţuírii; pl. hărţuíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.