ghionti — GHIONTÍ, ghiontesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. A ( şi) da ghionţi; a (se) îmbrânci. – Din ghiont. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIONTÍ vb. v. îmbrânci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ghiontí … Dicționar Român
ghin — GHIN, ghinuri, s.n. 1. Daltă cu tăiş semicircular, folosită de dogari şi rotari. 2. Cuţit cu lama curbată în formă de unghie, cu care se ciopleşte lemnul (în timpul sculptării lui). 3. Cazma îndoită pe amândouă laturile. – et. nec. Trimis de gall … Dicționar Român
brâncă — BRẤNCĂ1 s.f. 1. Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare şi apariţia unor pete violacee. 2. (pop.) Erizipel. 3. Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în … Dicționar Român
ghiold — GHIOLD, ghiolduri, s.n. (reg.) Ghiont. – Probabil contaminare între ghiont şi bold. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIOLD s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură. Trimis de siveco, 17.04.2009. Sursa:… … Dicționar Român
ponc — adj, s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime PON//C poáncă (poncci, poánce) reg. (despre dealuri, pante) Care este foarte înclinat;… … Dicționar Român
îmbrâncitură — ÎMBRÂNCITÚRĂ, îmbrâncituri, s.f. Faptul de a (se) îmbrânci; împinsătură (violentă), ghiont, brânci. – Îmbrânci + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBRÂNCITÚRĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. (concr.) brânci, ghiont, izbitură,… … Dicționar Român
ştos — s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrân ceală, îmbrâncitură, împinsătură, lovitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ştos, ştósuri, s.n. (reg.) 1. lovitură, izbitură; ghiont. 2. grămadă de scânduri. Trimis de blaurb, 23.02.2007.… … Dicționar Român
bleandă — BLEÁNDĂ1, blende, s.f. (pop.) Sperietoare de păsări. ♦ Epitet pentru o persoană fără energie, molâie, bleagă. – et. nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLEÁNDĂ2, blende, s.f. (reg.) Lovitură, îmbrânceală, brânci. ♦ Tiflă. – et. nec … Dicționar Român
brânci — BRÂNCÍ1, brâncesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. (reg.) A (se) îmbrânci. – Din brâncă2. Trimis de valeriu, 04.01.2008. Sursa: DEX 98 BRẤNCI2 s.m. v. brâncă2. Trimis de valeriu, 04.01.2008. Sursa: DEX … Dicționar Român
dupac — DUPÁC s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
