ghin — GHIN, ghinuri, s.n. 1. Daltă cu tăiş semicircular, folosită de dogari şi rotari. 2. Cuţit cu lama curbată în formă de unghie, cu care se ciopleşte lemnul (în timpul sculptării lui). 3. Cazma îndoită pe amândouă laturile. – et. nec. Trimis de gall … Dicționar Român
ghiont — GHIONT, ghionţi (ghionturi), s.m. (n.) Lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul (pentru a l îmbrânci, a i atrage atenţia etc.); ghiold, brânci2. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GHIONT s. v. îmbrâncitură. Trimis de siveco … Dicționar Român
îmbrâncitură — ÎMBRÂNCITÚRĂ, îmbrâncituri, s.f. Faptul de a (se) îmbrânci; împinsătură (violentă), ghiont, brânci. – Îmbrânci + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMBRÂNCITÚRĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. (concr.) brânci, ghiont, izbitură,… … Dicționar Român