Dicționar Român. 2013.
moftangioaică — MOFTANGIOÁICĂ, moftangioaice, s.f. (fam.) Femeie neserioasă, flecară, palavragioaică. – Moftangiu + suf. oaică. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOFTANGIOÁICĂ s. v. flecară, guralivă, limbută, palavragioaică, vorbăreaţă. Trimis … Dicționar Român
palavragioaică — PALAVRAGIOÁICĂ, palavragioaice, s.f. (depr.) Femeie care spune palavre. – Palavragi + suf. oaică. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PALAVRAGIOÁICĂ s. v. flecară. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime palavragioáică s. f. (s … Dicționar Român
flecar — FLECÁR, Ă, flecari, e, s.m. şi f. Persoană căreia îi place să vorbească multe, să spună fleacuri1; limbut, guraliv, palavragiu. – Fleac1 + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Flecar ≠ morocănos, taciturn, tăcut, ursuz… … Dicționar Român
gaiţă — GÁIŢĂ1, gaiţe, s.f. 1. Pasăre înrudită cu corbul, de mărimea unei ciori, cu penajul brun roşcat, cu dungi albastre şi negre pe aripi, cu coada neagră, care poate imita sunetele scoase de alte păsări (Garrulus glandarius). ♢ Gaiţă de munte =… … Dicționar Român
guralivă — GURALÍVĂ s. v. flecară. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
limbută — LIMBÚTĂ s. v. flecară. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
liorc — liórc interj. – Exprimă zgomotul bălăcelii. Creaţie expresivă, rară. – Der. leoarcă (var. lioarcă), s.f. (femeie stricată; broască; gură, cioc, plisc; poşircă), se foloseşte mai ales în expresia ud leoarcă foarte ud (după Cihac, II, 174, din pol … Dicționar Român
palavră — PALÁVRĂ, palavre, s.f. (fam.; mai ales la pl.) Vorbă, afirmaţie lipsită de seriozitate sau de temei; fleac; balivernă, braşoavă. – Din tc. palavra, ngr. palávra. Trimis de valeriu, 12.11.2008. Sursa: DEX 98 PALÁVRĂ s. 1. (mai ales la pl.) fleac … Dicționar Român
pitpalacă — PITPALÁCĂ, pitpalace, s.f. Femela pitpalacului. ♦ fig. Femeie flecară, guralivă. – Pitpalac + suf. ă. Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX 98 PITPALÁCĂ s. (ornit.) (reg.) pitpălăciţă, pitpălă coaie. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
pupăză — PÚPĂZĂ, pupeze, s.f. 1. Pasăre insectivoră migratoare, cu penaj pestriţ, cu ciocul lung şi curbat şi cu o creastă de pene mari, portocalii, în vârful capului (Upupa epops). ♢ expr. A i merge (cuiva) gura ca pupăza = a vorbi mult, a fi flecar. A i … Dicționar Român
