dărăcitor — DĂRĂCITÓR, OÁRE, dărăcitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Muncitor specializat în dărăcit, care lucrează la dărăcit. 2. s.n. Perie cu dinţi rari de oţel, folosită pentru dărăcit; darac. – Dărăci + suf. tor. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
canură — CÁNURĂ s.f. Nume dat firelor scurte de lână rămase în dinţii pieptenului după dărăcit, folosite (ca bătătură) pentru ţesături mai groase. – lat. cannula. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 cánură s. f., g. d. art. cánurii; ( fire ) pl … Dicționar Român
cardat — CARDÁT, Ă, cardaţi, te, adj. (Despre lână, bumbac etc.) Scărmănat, dărăcit. – v. carda. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CARDÁT adj. v. dărăcit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dărăcire — DĂRĂCÍRE, dărăciri, s.f. Acţiunea de a dărăci şi rezultatul ei; dărăcit. – v. dărăci. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRĂCÍRE s. (text.) 1. dărăcit, pieptănare, scărmănare. (dărăcire lânei la darac.) 2. cardare. (dărăcire… … Dicționar Român
dărăcitură — DĂRĂCITÚRĂ s.f. Material textil dărăcit. – Dărăci + suf. tură. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dărăcitúră s. f., g. d. art. dărăcitúrii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DĂRĂCITÚR//Ă dărăciturăi f.… … Dicționar Român
joimăriţă — JOIMĂRÍŢĂ, joimăriţe, s.f. Fiinţă imaginară cu înfăţişare de femeie respingătoare, despre care se credea în popor că pedepseşte, în noaptea care precedă Joia Mare, pe fetele şi femeile tinere leneşe la tors sau la dărăcit. ♢ fig. (pop.) Femeie… … Dicționar Român
ştim — subst. (pop.) Fire de lână (scurte şi de proastă calitate) care rămân, după dărăcit, în colţii daracului. – Din scr. štim. Trimis de LauraGellner, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 ştim s. m., pl. ştimi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
darac — DARÁC, darace, s.n. 1. Unealtă de pieptănat şi de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr un sistem de piepteni cu dinţi mari de oţel, fixaţi pe un suport. 2. Maşină de lucru alcătuită din două piese cu suprafeţe cilindrice concentrice şi… … Dicționar Român
drâglu — s. v. cociorvă, darac, dărăcitor, scărmănătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime drîglu ( li), s.m. – 1. (Trans.) Vătrai. – 2. Dărăcitor, scărmănător. – var. drîgl. Probabil der. cu suf. lo de la sl. drŭgati a tremura ; caz în… … Dicționar Român
greabăn — GREÁBĂN, grebene (grebeni), s.n. (m.) Regiune a corpului unor animale (mari) situată între gât şi spinare. ♦ p. anal. Coamă a unui munte. – Din sl. grebeni pieptene . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GREÁBĂN s. (zool.) (reg.) gârbiţă,… … Dicționar Român
