drâglu

drâglu: DRÂGLU s. v. cociorvă, darac, dărăcitor, scărmănătoare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

drîglu (-li), s.m. – 1. (Trans.) Vătrai. – 2. Dărăcitor, scărmănător. – var. drîgl. Probabil der. cu suf. -lo de la sl. drŭgati "a tremura"; caz în care sensul său primar ar fi fost cel de "agitator", cf. bg. drăglec (Candrea, Scriban). Dacă această teză este sigură, este dublet de la drehlă (var. drelă), s.f. (ciupercă comestibilă, Auricularia tremelloides), cf. rut. drjachlij, ucr. drachlij "care tremură" (Tiktin), numită astfel datorită consistenţei sale, cf. numele ştiinţific şi posibil de aici drîglă, s.f. (mîrţoagă), cf. bg. draglă (Conev 57; Scriban). – Der. drîgîi, vb. (Mold., a scutura, a agita), cf. rut. drygaty (Candrea); drîgla, vb. (Olt., Banat, Trans., a scărmăna, a dărăci); drîglat, s.n. (scărmănare, dărăcit).

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

cociorvă — COCIÓRVĂ, cociorve, s.f. Unealtă casnică compusă dintr o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptorul ţărănesc de copt pâine. [var.: cociórbă s … Dicționar Român
darac — DARÁC, darace, s.n. 1. Unealtă de pieptănat şi de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr un sistem de piepteni cu dinţi mari de oţel, fixaţi pe un suport. 2. Maşină de lucru alcătuită din două piese cu suprafeţe cilindrice concentrice şi… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias