- drâglă
- DRÂGLĂ s. v. gloabă, mârţoagă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
drâgla — DRÂGLÁ vb. v. dărăci, părui, pieptăna, scăr măna. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
drägla — v ( de, t) (el. dregla) … Clue 9 Svensk Ordbok
drâglu — s. v. cociorvă, darac, dărăcitor, scărmănătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime drîglu ( li), s.m. – 1. (Trans.) Vătrai. – 2. Dărăcitor, scărmănător. – var. drîgl. Probabil der. cu suf. lo de la sl. drŭgati a tremura ; caz în… … Dicționar Român
dârlog — DÂRLÓG1, dârlogi, s.m. Cureaua frâului la calul de călărie, cu care se conduce animalul; ştreang legat de căpăstru, pe care îl ţine de mână cel care duce calul de aproape, mergând alături de el. – et. nec. Trimis de hai, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
dărăci — DĂRĂCÍ, dărăcesc, vb. IV. tranz. A scărmăna, a destrăma, a pieptăna lâna, cânepa etc. cu daracul; a da la darac, a trece prin darac. – Din darac. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRĂCÍ vb. (text.) 1. a pieptăna, a scărmăna, (Olt … Dicționar Român
mârţoagă — MÂRŢOÁGĂ, mârţoage, s.f. Cal slab, rău îngrijit; gloabă. – cf. m ă r ţ â n ă . Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX 98 Mârţoagă ≠ bidiviu Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime MÂRŢOÁGĂ s. (zool.) gloabă, (pop.) dârloagă,… … Dicționar Român
părui — PĂRUÍ1, păruiesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. recipr. (fam.) A (se) bate trăgând(u se) de păr2; p. gener. a (se) bate. 2. tranz. (În tăbăcărie) A îndepărta (prin procedee chimice) părul2 de pe pieile crude; a depila. – Păr2 + suf. ui. Trimis de… … Dicționar Român
dregla — v ( de, t) (el. drägla) … Clue 9 Svensk Ordbok