despărţi — DESPĂRŢÍ, despárt, vb. IV. l. refl. A se îndepărta de cineva sau de ceva plecând în altă parte, a părăsi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plecând în direcţii diferite. ♦ refl. fig. A se… … Dicționar Român
căsători — CĂSĂTORÍ, căsătoresc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) uni prin căsătorie cu cineva. – Din căsător (înv. soţ < casă1 + suf. ător). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A (se) căsători ≠ a (se) despărţi, a divorţa Trimis de siveco,… … Dicționar Român
separa — SEPARÁ, sepár, vb. I. 1. tranz. A face să nu mai fie împreună; a despărţi, a desface, a izola. ♦ refl. (Despre persoane) A se îndepărta, a se despărţi; (despre soţi) a divorţa. 2. refl. şi intranz. (fiz.; despre o substanţă solidă dizolvată într… … Dicționar Român
cunună — CUNÚNĂ, cununi, s.f. 1. Împletitură în formă circulară, făcută din flori, frunze sau ramuri (care se pune pe cap). ♢ expr. A sta cunună împrejurul cuiva = (despre un grup de persoane) a sta împrejurul cuiva, formând un cerc închis. Cunună de raze … Dicționar Român
divorţ — DIVÓRŢ, divorţuri, s.n. 1. Desfacere pe cale legală a unei căsătorii. ♢ loc. vb. A da divorţ = a intenta acţiune de divorţ; a divorţa. 2. fig. Nepotrivire, dezacord între două lucruri, acţiuni, idei etc. – Din fr. divorce, lat. divortium. Trimis… … Dicționar Român
divorţat — DIVORŢÁT, Ă, divorţaţi, te, adj. Care a fost căsătorit şi s a despărţit legal de soţie (sau de soţ). – v. divorţa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Divorţat ≠ căsătorit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DIVORŢÁT… … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… … Dicționar Român
împărţi — ÎMPĂRŢÍ, împárt, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) separa în părţi, a (se) despărţi în grupuri; a (se) diviza, a (se) divide. ♦ tranz. (Rar) A clasifica. ♦ tranz. (Aritm.) A efectua operaţia de împărţire a unui număr prin altul, a face o… … Dicționar Român
însura — ÎNSURÁ, însór, vb. I. refl. şi tranz. fact. (Despre bărbaţi) A (se) căsători. – Probabil lat. *inuxorare (< uxor soţie ). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNSURÁ vb. a (se) căsători, (înv.) a (se) desholtei. (S a însura după… … Dicționar Român
