- divorţ
- DIVÓRŢ, divorţuri, s.n. 1. Desfacere pe cale legală a unei căsătorii. ♢ loc. vb. A da divorţ = a intenta acţiune de divorţ; a divorţa. 2. fig. Nepotrivire, dezacord între două lucruri, acţiuni, idei etc. – Din fr. divorce, lat. divortium.Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX '98Divorţ ≠ căsătorie, recăsătorieTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeDIVÓRŢ s. (jur.) despărţire, separare, separaţie, (pop.) despărţenie. (divorţ între soţi.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedivórţ s. n., pl. divórţuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDIVÓRŢ divorţuri n. Desfacere legală a unei căsătorii. /<fr. divorce, lat. divortiumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIVÓRŢ s.n. 1. Desfacere a unei căsătorii pe cale legală. 2. (fig.) Ruptură, separare. [var. divors s.n. / < lat. divortium, cf. it. divorzio, fr. divorce].Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DNDIVÓRŢ s. n. 1. desfacere a unei căsătorii pe cale legală. 2. (fig.) dezacord, nepotrivire; ruptură. (< fr. divorce, lat. divortium)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.