despărţenie

despărţenie: DESPĂRŢÉNIE, despărţenii, s.f. (înv.) Despărţire (2), divorţ. – Despărţi + suf. -enie.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DESPĂRŢÉNIE s. v. despărţire, divorţ, sepa-rare, separaţie.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

despărţénie s. f. (sil. -ni-e), art. despărţénia (sil. -ni-a), g.-d. art. despărţéniei; pl. despărţénii, art. despărţéniile (sil. -ni-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

divorţ — DIVÓRŢ, divorţuri, s.n. 1. Desfacere pe cale legală a unei căsătorii. ♢ loc. vb. A da divorţ = a intenta acţiune de divorţ; a divorţa. 2. fig. Nepotrivire, dezacord între două lucruri, acţiuni, idei etc. – Din fr. divorce, lat. divortium. Trimis… … Dicționar Român
parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… … Dicționar Român
separaţie — SEPARÁŢIE, separaţii, s.f. Despărţire, separare. ♢ Separaţia puterilor = principiu care susţine că puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească dintr un stat pot şi trebuie să acţioneze independent una de alta, având o anumită … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias