însura

însura
ÎNSURÁ, însór, vb. I. refl. şi tranz. fact. (Despre bărbaţi) A (se) căsători. – Probabil lat. *inuxorare (< uxor "soţie").
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNSURÁ vb. a (se) căsători, (înv.) a (se) desholtei. (S-a însura după efectuarea stagiului militar.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNSURÁ vb. v. căputa, încăputa.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

însurá vb., ind. prez. 1 sg. însór, 3 sg. şi pl. însoáră, perf. s. 1 sg. însurái
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNSURÁ însór tranz. A face să se însoare. /<lat. inuxorare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNSURÁ mă însór intranz. (despre bărbaţi) A se uni prin căsătorie cu o persoană de sex femeiesc. /<lat. inuxorare
Trimis de siveco, 28.02.2009. Sursa: NODEX

însurá (însór, însurát), vb. – A se căsători, a se lega prin căsătorie un bărbat cu o femeie. – Mr. nsor, megl. (a)nsor, (a)nsurari, istr. ănsor. lat. uxorāri (Cipariu, Elemente, 72; Otto, rom. Forsch., VI, 427; Philippide, Principii, 108; Puşcariu 874; Candrea-Dens., 870; REW 9107; DAR), cf. calabr. nzurare. Cuvînt comun (ALR, I, 251), indică numai din punctul de vedere al bărbatului căsătoria, cf. mărita. – Der. însurător, adj. (de însurat); însurat, s.n. (căsătorie); însurătoare, s.f. (căsătorie); însurăciune, s.f. (înv., căsătorie); însurăţel, s.m. (persoană căsătorită de curînd); dessura, vb. (rar, a divorţa, a se despărţi).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

însurá (însór, însurát), vb. – A repara încălţămintea, a pingeli. lat. *solāre, de la solum "talpă" şi cu pref. în- (Tiktin, ZRPh., XXIV, 320; Candrea-Dens., 871; DAR).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • însurat — ÎNSURÁT1 s.n. Faptul de a (se) însura; însurătoare. – v. însura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSURÁT2, însuraţi, adj. (Despre bărbaţi) Căsătorit. – v. însura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Însurat ≠ necăsătorit …   Dicționar Român

  • cuptor — CUPTÓR, cuptoare, s.n. 1. Construcţie de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea şi alte produse de panificaţie. ♦ Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei şi… …   Dicționar Român

  • însurare — ÎNSURÁRE, însurări, s.f. (înv.) Însurătoare. – v. însura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSURÁRE s. v. căsătorie, însurat, însură toare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  însuráre s. f., g. d …   Dicționar Român

  • însurătoare — ÎNSURĂTOÁRE, însurători, s.f. Căsătorie a unui bărbat; însurat1, însurăciune, însurare. – Însura + suf. ătoare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎNSURĂTOÁRE s. căsătorie, însurat, (rar) însurare, (înv.) însurăciune. (însurătoare… …   Dicționar Român

  • Île des Faisans — Isla de los Faisanes (es) L Île des Faisans vue depuis le pont international sur la Bidass …   Wikipédia en Français

  • Naros — Naros, 1) (Naxia), die östlichste u. größte[727] aller Kykladeninseln, gegenwärtig zur griechischen Nomarchie der Kykladen gehörig, von Paros (im Westen) nur durch eine schmale Meerenge getrennt, sehr fruchtbar; 61/4 QM., fast rund, sehr gebirgig …   Pierer's Universal-Lexikon

  • căputa — CĂPUTÁ, căputez, vb. I. tranz. A pune căpute noi la o încălţăminte uzată; a încăputa. ♦ A înlocui, total sau parţial, la un ciorap uzat partea care acoperă laba piciorului; a încăputa. – Din căpută. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • căsători — CĂSĂTORÍ, căsătoresc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) uni prin căsătorie cu cineva. – Din căsător (înv. soţ < casă1 + suf. ător). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A (se) căsători ≠ a (se) despărţi, a divorţa Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • desholtei — DESHOLTEÍ vb. v. căsători, însura. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sprâncena — sprâncená, sprâncenéz, vb. I (reg.) 1. a pune căpute (la o încălţăminte uzată); a căputa, a încăputa. 2. a însura. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”