însurătoare

însurătoare: ÎNSURĂTOÁRE, însurători, s.f. Căsătorie a unui bărbat; însurat¹, însurăciune, însurare. – Însura + suf. -ătoare.

Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

ÎNSURĂTOÁRE s. căsătorie, însurat, (rar) însurare, (înv.) însurăciune. (însurătoare unui bărbat.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

însurătoáre s. f., g.-d. art. însurătórii; pl. însurătóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNSURĂT//OÁRE însurătoareóri f. Căsătorie a unui bărbat. /a însura + suf. însurătoareătoare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

însurat — ÎNSURÁT1 s.n. Faptul de a (se) însura; însurătoare. – v. însura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNSURÁT2, însuraţi, adj. (Despre bărbaţi) Căsătorit. – v. însura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Însurat ≠ necăsătorit … Dicționar Român
însura — ÎNSURÁ, însór, vb. I. refl. şi tranz. fact. (Despre bărbaţi) A (se) căsători. – Probabil lat. *inuxorare (< uxor soţie ). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNSURÁ vb. a (se) căsători, (înv.) a (se) desholtei. (S a însura după… … Dicționar Român
însurare — ÎNSURÁRE, însurări, s.f. (înv.) Însurătoare. – v. însura. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNSURÁRE s. v. căsătorie, însurat, însură toare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime însuráre s. f., g. d … Dicționar Român
însuriş — însuríş s.n. (înv.) însurătoare, căsătorie. Trimis de blaurb, 16.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
însurăciune — ÎNSURĂCIÚNE, însurăciuni, s.f. (înv.) Însurătoare. – Însura + suf. ăciune. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNSURĂCIÚNE s. v. căsătorie, însurat, însu rătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime însurăciúne s. f., g. d … Dicționar Român
însurătură — însurătúră s.f. (înv.) însurare, însurătoare, căsătorie. Trimis de blaurb, 16.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias