- sprâncena
- sprâncená, sprâncenéz, vb. I (reg.) 1. a pune căpute (la o încălţăminte uzată); a căputa, a încăputa. 2. a însura.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sprâncenat — SPRÂNCENÁT, Ă, sprâncenaţi, te, adj. (Adesea substantivat) Cu sprâncene (1) mari şi dese. ♢ expr. (ir.) Călătorie sprâncenată! urare care arată lipsa de regret la plecarea cuiva. ♦ fig. Împodobit, decorat (cu un chenar). – Sprânceană + suf. at.… … Dicționar Român