dezobişnui

dezobişnui
DEZOBIŞNUÍ, dezobişnuiesc, vb. IV. refl. şi tranz. A-şi pierde sau a face să-şi piardă un obicei, un viciu; a (se) dezvăţa; a (se) dezbăra. – Dez- + obişnui (după fr. déshabituer).
Trimis de dante, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

A (se) dezobişnui ≠ a (se) obişnui
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A dezobişnui ≠ a deprinde, a obişnui
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEZOBIŞNUÍ vb. v. dezbăra.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dezobişnuí vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dezobişnuiésc, imperf. 3 sg. dezobişnuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dezobişnuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEZOBIŞNU//Í dezobişnuiiésc tranz. A face să se dezobişnuiască. /dez- + a obişnui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DEZOBIŞNU//Í mă dezobişnuiiésc intranz. A-şi pierde obişnuinţa (de a face ceva); a se dezvăţa. dezobişnui să povestească. /dez- + a se obişnui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • înţărca — ÎNŢĂRCÁ, înţárc, vb. I. 1. tranz. A înceta alăptarea copiilor sau puilor de mamifere, a dezvăţa de supt. ♢ expr. L a înţărcat dracul, se spune despre un om foarte şiret. 2. intranz. (Despre mamifere) A pierde laptele, a nu mai avea lapte. 3.… …   Dicționar Român

  • deprinde — DEPRÍNDE, deprínd, vb. III. 1. refl. şi tranz. A (se) obişnui, a (se) învăţa. ♦ refl. A se familiariza cu cineva. 2. tranz. A şi însuşi cunoştinţe (temeinice) într un domeniu prin învăţătură sau prin practică organizată, sistematică. ♦ A dresa.… …   Dicționar Român

  • dezbăra — DEZBĂRÁ, dezbár, vb. I. refl. 1. A renunţa la o deprindere rea, a se lăsa, a se dezobişnui de un nărav; a se dezvăţa. 2. A reuşi să scape de cineva sau de ceva care supără, incomodează; a se descotorosi. [pr.: ind. şi: dezbắr] – et. nec. Trimis… …   Dicționar Român

  • dezobişnuire — DEZOBIŞNUÍRE s.f. Faptul de a (se) dezobişnui. – v. dezobişnui. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEZOBIŞNUÍRE s. v. dezbărare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dezobişnuíre s. f. (sil. mf. dez ), g. d. art.… …   Dicționar Român

  • dezvăţa — DEZVĂŢÁ, dezvắţ, vb. I. tranz. şi refl. A face pe cineva să şi piardă sau a şi pierde o deprindere, un obicei, un viciu; a (se) dezobişnui; a (se) dezbăra. – Dez + [în]văţa. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  A (se) dezvăţa ≠ a… …   Dicționar Român

  • obişnui — OBIŞNUÍ, obişnuiesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A câştiga sau a face să câştige o anumită deprindere prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) învăţa. 2. tranz. A practica un anumit obicei, a avea o …   Dicționar Român

  • scutura — SCUTURÁ, scútur, vb. I. I. 1. tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. ♢ expr. (fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua… …   Dicționar Român

  • învăţa — ÎNVĂŢÁ, învắţ, vb. I. 1. tranz. A transmite cuiva (sistematic) cunoştinţe şi deprinderi dintr un domeniu oarecare; a iniţia pe cineva într o meserie, ştiinţă, artă etc. 2. tranz. A sfătui, a povăţui pe cineva să facă ceva (arătându i cum să… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”