dezlănţui

dezlănţui
DEZLĂNŢUÍ, dezlắnţui, vb. IV. refl. şi tranz. A porni sau a face să pornească cu violenţă, a(-şi) da curs liber; a izbucni sau a face să izbucnească; a (se) declanşa. ♦ refl. A năvăli cu furie, a se năpusti. – Dez- + lanţ + suf. -ui (după fr. déchaîner).
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A dezlănţui ≠ a fereca, a încătuşa, a înlănţui
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEZLĂNŢUÍ vb. 1. v. stârni. 2. v. stârni. 3. v. clocoti.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dezlănţuí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. dezlănţui, 3 sg. şi pl. dezlănţuie, imperf. 3 sg. dezlănţuiá
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEZLĂNŢUÍ dezlănţui tranz. A face să se dezlănţuie. /dez- + lanţ + suf. dezlănţuiui
Trimis de siveco, 02.01.2005. Sursa: NODEX

A SE DEZLĂNŢUÍ pers. 3 se dezlănţuie intranz. (despre acţiuni, stări, fenomene ale naturii) A începe brusc şi cu violenţă; a se stârni; a se declanşa; a izbucni; a irupe. /dez- + lanţ + suf. dezlănţuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • dezlãnţuí — vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. dezlänţui, 3 sg. şi pl. dezlänţuie, imperf. 3 sg. dezlãnţuiá …   Romanian orthography

  • declanşa — DECLANŞÁ, declanşez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) dezlănţui, a (se) stârni, a (se) porni. 2. tranz. A provoca, prin comandă, intrarea rapidă în funcţie a unui mecanism sau a unui dispozitiv (înlăturând o piedică). ♢ refl. Aparat care se… …   Dicționar Român

  • stârni — STÂRNÍ, stârnesc, vb. IV. 1. tranz. A face ca un animal (sălbatic), o pasăre etc. să iasă din culcuş, din ascunzătoare (pentru a le prinde, a le vâna); a scorni. 2. tranz. A mişca, a urni ceva din loc; a face să se ridice în sus praful, frunzele… …   Dicționar Român

  • scorni — SCORNÍ, scornesc, vb. IV. 1. tranz. A plăsmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. tranz. A lansa (cu rea credinţă) o minciună, un zvon (pentru a înşela); a urzi, a ticlui. 3. refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanşa, a se stârni, a se… …   Dicționar Român

  • aprinde — APRÍNDE, aprínd, vb. III. 1. tranz. A face să ardă focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. ♢ expr. A şi aprinde paie în cap = a şi crea singur o neplăcere; a o păţi cu cineva, a nu putea scăpa de cineva. ♦ refl. A începe să ardă …   Dicționar Român

  • dezlănţuire — DEZLĂNŢUÍRE, dezlănţuiri, s.f. Acţiunea de a (se) dezlănţui şi rezultatul ei. – v. dezlănţui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dezlănţuire ≠ ferecare, încătuşare, înlănţuire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • izbucni — IZBUCNÍ, izbucnesc, vb. IV. intranz. 1. A se manifesta brusc şi cu putere; a se arăta deodată; p. ext. a ţâşni. 2. (Despre sunete, vorbe etc.; la pers. 3) A se porni deodată şi cu intensitate, a se auzi deodată. [var.: zbucní vb. IV] – Din bg.… …   Dicționar Român

  • porni — PORNÍ, pornesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (Despre fiinţe) A pleca din locul în care se află, a se pune în mişcare, a se îndrepta spre ceva, a purcede; p. ext. a merge. ♢ expr. (intranz.) A porni cu stângul = a nu avea succes într o acţiune. A… …   Dicționar Român

  • prăvăli — PRĂVĂLÍ, prăvălesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuşi, a (se) trânti. ♦ refl. A fugi în goana mare, a se …   Dicționar Român

  • clocoti — CLOCOTÍ, clocotesc, vb. IV. intranz. 1. (Despre lichide) A fierbe cu clocote. ♦ (Despre ape, râuri, şuvoaie) A se agita puternic şi zgomotos. 2. fig. (Despre oameni sau despre sentimentele, pasiunile, gândurile lor) A ajunge la un înalt grad de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”