- aprinde
- APRÍNDE, aprínd, vb. III. 1. tranz. A face să ardă focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. ♢ expr. A-şi aprinde paie în cap = a-şi crea singur o neplăcere; a o păţi cu cineva, a nu putea scăpa de cineva. ♦ refl. A începe să ardă, a lua foc. 2. tranz. (înv.) A face să ia foc o armă. 3. refl. fig. A izbucni, a se dezlănţui. 4. tranz. şi refl. A face sau a începe să lumineze. A aprins lampa. 5. refl. fig. (Despre oameni) A se înflăcăra, a se pasiona; a-şi ieşi din fire. ♦ A se înroşi, a se îmbujora (la faţă). 6. refl. (Despre fân, cereale, făină etc.) A se încinge1; a se altera. – lat. appre[he]ndere.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A (se) aprinde ≠ a (se) stingeTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA se aprinde ≠ a (se) potoliTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeAPRÍNDE vb. 1. a aţâţa, a face. (aprinde focul.) 2. v. incendia. 3. v. încinge.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeAPRÍNDE vb. v. antrena, congestiona, declanşa, dezlănţui, entuziasma, intensifica, isca, izbucni, îmbujora, împurpura, înflăcăra, înfoca, înroşi, însufleţi, înteţi, pasiona, porni, roşi, rumeni, stârni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeaprínde vb. (sil. -prin-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. aprínd, perf. s. 1 sg. aprinséi, 1 pl. aprínserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. apríndă, part. aprínsTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA APRÍNDE aprínd tranz. 1) A face să ardă. aprinde focul. ♢ A-şi aprinde paie în cap a-şi pricinui singur neplăceri. 2) înv. (arme de foc) A face să ia foc. 3) (surse de lumină) A face să lumineze. aprinde lanterna. 4) şi fig. A face să se aprindă. [Sil. a-prin-] /<lat. apprehendereTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE APRÍNDE mă aprínd intranz. 1) A începe să ardă; a lua foc. Paiele s-au aprins. 2) fig. (despre persoane) A manifesta o activitate sporită; a se înfierbânta; a se înflăcăra; a se înfoca; a se întărâta. 3) fig. (despre persoane) A se înroşi la faţă (din cauza unei emoţii). 4) fig. A începe brusc şi cu violenţă; a se stârni; a se declanşa; a izbucni. 5) (despre cereale, plante furajere, făină etc.) A-şi pierde calităţile iniţiale (din cauza umezelii, a îngrămădirii etc.), căpătând gust neplăcut; a se încinge. /<lat. apprehendereTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXaprínde (aprínd, apríns), vb. – 1. A arde, a se propaga focul. – 2. A da foc. – 3. A face lumină. – 4. A se înflăcăra, a se roşi la faţă. – 5. A încinge, a aţîţa. – 6. A se înflăcăra, a se pasiona, a se însufleţi. – 7. A face febră. – Mr. aprindu, megl. prind, istr. aprindu. lat. apprĕndĕre, de la apprĕnhĕndĕre (Şeineanu, Semasiol., 181; Puşcariu 100; Candrea-Dens., 1448; REW 554; DAR), de unde provin, cu sensuri diferite, şi it. apprendere, prov. aprendre, fr. apprendre, sp., port. aprender. Totuşi, sensul rom. este deja romanic, cf. fr. prendre cu funcţie intranzitivă (le feu a pris), it. il fuoco é appreso, sp. prender. Trăsături ale sensului romanic al lui apprendere (a aprinde) sînt atestate la Grégoire de Tours (cf. Densusianu, HLr., 186), în v. fr. apprendre şi în it. apprendersi d’amore (paralel cu fr. s’éprendre). Der. aprinjor, s.n. (Trans., chibrit); aprinjoară, s.f. (Trans., chibrit); aprinsură, s.f. (Trans., inflamaţie); aprinzăcios, adj. (inflamabil); aprinzătoare, s.f. (brichetă; sul de hîrtie aprins cu care se fac glume proaste în cazărmi şi licee, punîndu-l între degetele celor care dorm); aprinzător, adj. (inflamabil).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
