descurcăreţ

descurcăreţ
DESCURCĂREŢ, -EÁŢĂ, descurcăreţi, -ţe, adj. Care ştie să se descurce (2) (cu abilitate). – Descurca + suf. -ăreţ.
Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

DESCURCĂRÉŢ adj. 1. abil. (Un om foarte descurcăreţ.) 2. v. întreprinzător.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

descurcăréţ adj. m., pl. descurcăréţi; f. sg. descurcăreáţă, pl. descurcăréţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESCURCĂR//ÉŢ descurcăreţeáţă (descurcăreţéţi, descurcăreţéţe) Care se descurcă uşor; în stare să iasă din orice încurcătură; abil. /a descurca + suf. descurcăreţăreţ
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • abil — ABÍL, Ă, abili, e, adj. (Adesea adverbial) Care este îndemânatic, iscusit, priceput, dibaci. ♦ Şmecher, descurcăreţ. – Din fr. habile, lat. habilis. Trimis de renata andra, 27.03.2002. Sursa: DEX 98  abíl1, ă adj. 1. îndemânatic, dibaci,… …   Dicționar Român

  • debruiard — debruiárd s. m., pl. debruiárzi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEBRUIÁRD, Ă s.m. şi f., adj. (Franţuzism) (Persoană) care ştie să iasă din încurcătură; descurcăreţ. [pron. bru iard. / < fr. débrouillard] …   Dicționar Român

  • drac — DRAC, draci, s.m. 1. Fiinţă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuţă. ♢ expr. A fi dracul gol (sau împieliţat) sau a fi drac împieliţat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteţ, poznaş.… …   Dicționar Român

  • iute — IÚTE, iuţi, adj. 1. Care acţionează sau reacţionează repede; expeditiv, prompt; care se produce repede, prompt. Om iute. Replică iute. ♦ Care fuge, aleargă, înaintează repede, rapid. Cal iute. Mers iute. ♦ (Adverbial) În grabă, repede, imediat,… …   Dicționar Român

  • dezgheţat — DEZGHEŢÁT, Ă, dezgheţaţi, te, adj. 1. (Despre lichide îngheţate) Care a redevenit lichid; (despre corpuri îmbibate cu apă îngheţată) care s a muiat la căldură (prin topirea lichidului). ♦ (Despre fiinţe îngheţate) Dezmorţit; încălzit. 2. fig.… …   Dicționar Român

  • fâţ — interj. Cuvânt care imită o mişcare (continuă). – Onomatopee. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  fâţ/fâţa interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  FÂŢ interj. pop. (se foloseşte, de obicei repetat,… …   Dicționar Român

  • măsea — MĂSEÁ, măsele, s.f. 1. Fiecare dintre dinţii mari (terminaţi cu o suprafaţă plată) fixaţi în partea posterioară a maxilarelor, după canini, la om şi la unele animale, servind la zdrobirea şi la măcinarea alimentelor; molar1. ♢ Măsea de minte =… …   Dicționar Român

  • naiba — NÁIBA s.f. art. (fam.; adesea în imprecaţii) Dracul, diavolul. ♢ loc. adj. şi adv. Al naibii (de...) = grozav, teribil, foarte, peste măsură (de...). ♢ expr. A da de (sau a vedea pe) naiba = a o păţi, a da de bucluc, a şi găsi beleaua. A da (sau… …   Dicționar Român

  • neprecizat — NEPRECIZÁT adj. v. DRAC (1). Fiinţă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuţă. ♢ expr. A fi dracul gol (sau împieliţat) sau a fi drac împieliţat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteţ,… …   Dicționar Român

  • răsbi — răsbí ( bésc, ít), vb. – 1. A trece, a a traversa, a perfora, a deschide drum. – 2. A ajunge pînă la ... – 3. A ajunge la ceva, a şi croi drum, a răzbate. – 4. A învinge, a răpune. – var. răzbi. sl. razbiti a rupe (Miklosich, Slaw. Elem., 42;… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”