compunere

compunere
COMPÚNERE, compuneri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) compune şi rezultatul ei; alcătuire, îmbinare. 2. (concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziţie. 3. (concr.) Lucrare şcolară asupra unei teme. 4. (lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte având drept rezultat un cuvânt nou. – v. compune.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Compunere ≠ descompunere
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

COMPÚNERE s. 1. v. creare. 2. (concr.) compoziţie. (Ce compunere aveţi pentru astăzi?) 3. v. redactare. 4. v. cu-les. 5. v. formaţie.
Trimis de siveco, 15.10.2008. Sursa: Sinonime

compúnere s. f., g.-d. art. compúnerii; pl. compúneri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMPÚNER//E compunerei f. 1) v. A COMPUNE. 2) lingv. Procedeu sintactico-morfologic de formare a unui cuvânt nou prin reunirea a două sau a mai multor cuvinte. 3) mat. Operaţie de determinare a rezultantei a doi sau mai mulţi vectori. 4) Lucrare pe o temă literară sau liberă scrisă de un elev cu scopul verificării cunoştinţelor lui. 5) înv. Rezultat al unui proces de creaţie artistică; compoziţie. [G.-D. compunerii] /v. a compune
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMPÚNERE s. f. 1. acţiunea de a compune. 2. bucată literară sau muzicală; compoziţie. 3. procedeu de formare a cuvintelor prin crearea unui cuvânt nou din mai multe cuvinte întregi existente independent, cu ajutorul unor elemente de compunere sau din abrevieri. 4. lucrare şcolară scrisă asupra unei teme; compoziţie (6). (<compune)
Trimis de Anonim, 02.12.2005. Sursa: MDN

COMPÚNERE s.f. 1. Acţiunea de a compune şi rezultatul ei; alcătuire. 2. (concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziţie. 3. (lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea a două cuvinte care formează un cuvânt nou. 4. Lucrare şcolară asupra unei teme. [< compune].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • compúnere — s. f., g. d. art. compúnerii; pl. compúneri …   Romanian orthography

  • compoziţie — COMPOZÍŢIE, compoziţii, s.f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire. 2. Operă, bucată, compunere artistică, în special muzicală. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucăţi muzicale; totalitatea… …   Dicționar Român

  • auto — AUTO1 Element de compunere însemnând de la sine , prin mijloace proprii şi care serveşte la formarea unor substantive, adjective şi verbe. [pr.: a u ] – Din fr. auto . Trimis de ana zecheru, 01.07.2002. Sursa: DEX 98  AUTO2 1. s.n. (fam.)… …   Dicționar Român

  • cine — CÍNE pron. 1. (Interogativ; ţine locul unui substantiv care denumeşte o persoană sau un animal ori al unui pronume, aşteptat ca răspuns la întrebare) Cine a venit? ♢ expr. Cine (mai) ştie? = nu ştiu, nu cunosc problema. ♦ Ce fel (de om). Tu nu… …   Dicționar Român

  • cinge — cínge ( ng, ns), vb. 1. A încinge, a înfăşura. 2. A înconjura, a străjui. – var. încinge. Mr. ţingu, ţimşu, ţimtu, megl. (a)nţing. < lat. cĩngĕre (Puşcariu 821; Candrea Dens., 352; REW 1924; DAR); cf. it. (in)cingere, prov. (en)cenher, fr.… …   Dicționar Român

  • filo — Element de compunere însemnând prieten , iubitor , care serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective. – Din fr. philo . Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX 98  FILO1 Element prim de compunere savantă cu semnificaţia… …   Dicționar Român

  • hipo — 1 Element de compunere cu sensul mai puţin, sub , care serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective. – Din fr. hypo . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HIPO 2 Element de compunere cu sensul referitor la cai , care serveşte… …   Dicționar Român

  • ceno — CENO1 elem. Gol , Trimis de tavi, 17.07.2004. Sursa: MDN  CENO2 , cén, elem. Trimis de tavi, 17.07.2004. Sursa: MDN  CENO3 , cén, cenóză, elem. Trimis de tavi, 05.08.2004. Sursa: MDN  CENO1 Element de compunere savantă cu semnificaţia gol .… …   Dicționar Român

  • construcţie — CONSTRÚCŢIE, construcţii, s.f. 1. Clădire executată din zidărie, lemn, metal, beton etc., pe baza unui proiect, care serveşte la adăpostirea oamenilor, animalelor, obiectelor etc.; spec. casă, edificiu, clădire. 2. Faptul de a construi. ♢ loc.… …   Dicționar Român

  • ex — Element de compunere cu sensul de afară de sau fost , care serveşte la formarea unor substantive. – Din lat. ex. Trimis de ionel bufu, 28.04.2007. Sursa: DEX 98  EX adj. fost, (înv.) biv, proin. (ex sau actual ministru.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”