cinge

cinge
cínge (-ng, -ns), vb. 1. A încinge, a înfăşura. 2. A înconjura, a străjui. – var. încinge. Mr. ţingu, ţimşu, ţimtu, megl. (a)nţing. < lat. cĩngĕre (Puşcariu 821; Candrea-Dens., 352; REW 1924; DAR); cf. it. (in)cingere, prov. (en)cenher, fr. (en)ceindre, sp. ceñir, cat. cenyir, port. cingir; cf. şi chingă. În rom. este cuvânt înv., astăzi înlocuit de var., care în general se explică pornindu-se de la lat. i n c ĩ n g ĕ r e, cf. port. incingir, dar care ar putea fi şi compunere internă a rom. Uneori se confundă cu încinge "a înfierbânta". – Der. cingătoare (var. încingătoare), s.f. (fâşie, brâu, legătură; talie, mijloc, trup; grup de trei stele din constelaţia Orion); încingător, s.n. (brâu); încinsătură, s.f. (înv., brâu, centură); descinge (cf. mr. diştingu), vb. (a dezlega, a desface), care trebuie să fie compunere a rom. – [1932]
Trimis de claudia, 21.10.2008. Sursa: DER

cínge (-ng, -ns), vb. – 1. A încinge, a înfăşura. – 2. A înconjura, a străjui. – var. încinge. Mr. ţingu, ţimşu, ţimtu, megl. (a)nţing. lat. cĭngĕre (Puşcariu 821; Candrea-Dens., 352; REW 1924; DAR); cf. it. (in)cingere, prov. (en)cenher, fr. (en)ceindre, sp. ceñir, cat. cengir, port. cingir; cf. şi chingă. În rom. este cuvînt inv., astăzi înlocuit de var., care în general se explică pornindu-se de la lat. ῑncĭngĕre, cf. port. incingir, dar care ar putea fi compunere internă a rom. Uneori se confundă cu încinge "a înfierbînta." Der. cingătoare (var. încingătoare), s.f. (fîşie, brîu, legătură; talie, mijloc, trup; grup de trei stele din constelaţia Orion); încingător, s.n. (brîu); încinsătură, s.f. (înv., brîu, centură); descinge (cf. mr. diştingu), vb. (a dezlega, a desface), care trebuie să fie o compunere rom.
Trimis de blaurb, 21.10.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • cinge — ac·cinge; …   English syllables

  • çinge — böklüm böklüm, mergule; bir nevi aheng …   Çağatay Osmanlı Sözlük

  • cingėti — cingėti, cìngi, ėjo intr. skambėti, žvangėti: Stiklai cìngi, kad kruša kerta su vėju į langus J …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • Bossay-sur-Claise — 46° 49′ 59″ N 0° 57′ 47″ E / 46.8330555556, 0.963055555556 …   Wikipédia en Français

  • Liste historique des marquisats de France — Sommaire : Haut A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z Cette liste présente le nom des anciens marquisats féodaux français et certains titres de marquis authentiques créés au XIXe siècle. On en …   Wikipédia en Français

  • singe — (sin j ) s. m. 1°   Nom vulgaire de tout mammifère faisant partie de la famille des singes, dans l ordre des quadrumanes ; animal qui dans sa conformation ressemble le plus à l homme et qui est très imitateur. •   Ennuyé de la plume, il la quitta …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • cingere — cìn·ge·re v.tr. CO 1a. stringere con una cintura, una sciarpa, ecc.: cingere qcn. di, con qcs. | adornare, spec. simbolicamente, con una corona: cingere il capo di mirto, cingere con una corona d alloro | fig., cingere la spada, lo scudo, armarsi …   Dizionario italiano

  • cingătoare — CINGĂTOÁRE, cingători, s.f. Fâşie de pânză, de mătase, de piele etc. care serveşte cuiva la încins mijlocul. – [În]cinge + suf. ătoare. Trimis de hai, 29.11.2008. Sursa: DEX 98  CINGĂTOÁRE s. 1. v. brâu. 2. v. centură. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • Romance languages — Romance Geographic distribution: Originally Southern Europe and parts of Africa; now also Latin America, Canada, parts of Lebanon and much of Western Africa Linguistic classification: Indo European Italic …   Wikipedia

  • Wulfrun — was a Saxon noble woman and landowner, who established a landed estate at Wolverhampton, West Midlands, England in 985. Contemporary knowledge of her comes from several text sources: * Year 943 entry in the Anglo Saxon Chronicle says that Vikings …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”