ciocni — CIOCNÍ, ciocnesc, vb. IV. 1. refl. (recipr.) intranz. şi tranz. A (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot). ♦ tranz. A lovi ouăle roşii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiţiei legate de sărbătoarea Paştilor. ♦ tranz.… … Dicționar Român
reacţie — REÁCŢIE, reacţii, s.f. I. 1. Faptul de a reacţiona; atitudine, manifestare ca răspuns la ceva. 2. (biol.) Fenomen nemijlocit prin care materia vie răspunde acţiunii unui excitant (venit din interior sau din afară). 3. (chim.) Fenomen de… … Dicționar Român
spalaţie — spalaţíe s. f., art. spalaţía, g. d. art. spalaţíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SPALÁŢIE s.f. (fiz.) Reacţie nucleară în care, în urma bombardării (bombarda) cu particule, din nucleul ciocnit se elimină mai mulţi… … Dicționar Român
tamponat — TAMPONÁT, Ă, tamponaţi, te, adj. 1. (Despre vehicule) Ciocnit, lovit (prin izbire). 2. (Despre piele, răni) Atins repetat cu un tampon (2). – v. tampona. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TAMPONÁT adj. v. ciocnit. Trimis de siveco, 13 … Dicționar Român
ciobit — CIOBÍT, Ă, ciobiţi, te, adj. Ştirbit, spart în parte, crăpat. – v. ciobi. Trimis de hai, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOBÍT adj. 1. ciocnit, ştirb, ştirbit. (Pahar ciobit.) 2. v. spart. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CIOBÍT s. 1 … Dicționar Român
izbit — IZBÍT adj. v. ciocnit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime IZBÍT adj. v. contrariat, şocat, vexat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
lovit — LOVÍT adj. 1. v. bătut. 2. rănit, (livr.) lezat, (pop.) vătămat, (Transilv.) marod, (Ban., Transilv. şi Bucov.) prizărit, (înv.) plăguit. (Om uşor lovit la mână.) 3. v. ciocnit. 4. bătut, strivit, zdrobit, (reg.) mecit. (Fructe lovit.) Trimis de… … Dicționar Român
memorie — MEMÓRIE, memorii, s.f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor, sentimentelor, mişcărilor, cunoştinţelor etc. din trecut. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). ♢ loc. adv. Din… … Dicționar Român
spart — SPART1 s.n. 1. Spargere. 2. (pop.) Sfârşit, încheiere a unei activităţi. ♢ expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate (lichida). – v. sparge. Trimis de LauraGellner, 13.09 … Dicționar Român
ştirb — ŞTIRB, Ă, ştirbi, e, adj. 1. Căruia îi lipseşte unul sau mai mulţi dinţi. ♢ Compus: ştirba baba cloanţa s.f. = a) vrăjitoare bătrână din mitologia populară; poreclă dată unei femei bătrâne şi rele; b) (pop.; uneori cu determinarea roade… … Dicționar Român
