înţelept

înţelept
ÎNŢELÉPT, -EÁPTĂ, înţelepţi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este înzestrat cu înţelepciune, care are mintea clară; cuminte, deştept. ♦ (Substantivat) Filozof (antic). ♦ (Despre înfăţişarea, acţiunile sau manifestările cuiva) Care exprimă înţelepciune; izvorât din înţelepciune. 2. Prevăzător, chibzuit, stăpânit. – lat. intellectus.
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

Înţelept ≠ neghiob, nerod, prost, prostălău, prostănac, tont
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNŢELÉPT adj., s., adv. 1. adj. (livr. rar) sapient, (pop.) iscusit, (înv.) mândru, preamândru. (Un om înţelept.) 2. s. filozof, gânditor. (Cei şapte înţeleptţi ai lumii antice.) 3. adj. v. chibzuit. 4. adj. v. judicios. 5. adj. chibzuit, cuminte, deştept, inteligent. (O faptă înţelepteaptă.) 6. adv. v. chibzuit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înţelépt adj. m., pl. înţelépţi; f. sg. înţeleáptă, pl. înţelépte
Trimis de siveco, 29.12.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNŢELÉP//T1 înţeleptţi m. Persoană înzestrată cu capacitatea de a pătrunde esenţa legilor fundamentale ale naturii şi ale societăţii; cugetător; gânditor. /<lat. intellectus
Trimis de siveco, 04.11.2007. Sursa: NODEX

ÎNŢEL//ÉPT2 înţelepteáptă (înţeleptépţi, înţeleptépte) 1) (despre persoane) Care înţelege şi judecă drept; care are judecată sănătoasă; cuminte. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care este bine gândit; făcut cu socoteală; chibzuit. /<lat. intellectus
Trimis de siveco, 04.11.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • înţelépt — adj. m., pl. înţelépţi; f. sg. înţeleáptã, pl. înţelépte …   Romanian orthography

  • minte — MÍNTE, minţi, s.f. 1. Facultatea de a gândi, de a judeca, de a înţelege; raţiune, intelect. ♢ loc. adj. Cu minte = cu judecată normală, sănătoasă; p. ext. înţelept. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) minte = nebun; nesocotit, nesăbuit. ♢ expr. Ieşit… …   Dicționar Român

  • mândru — MẤNDRU, Ă, mândri, e, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. de ). Mulţumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calităţile proprii; demn. 2. Care are încredere… …   Dicționar Român

  • preaînţelept — PREAÎNŢELÉPT, EÁPTĂ, preaînţelepţi, te, adj. (înv.; adesea substantivat) Foarte înţelept; învăţat. ♦ (Despre cuvinte, acţiuni etc.) Plin de înţelepciune; care denotă multă înţelepciune. – Prea + înţelept. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • filozof — FILOZÓF, OÁFĂ, filozofi, oafe, s.m. şi f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază şi prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepţie proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. (pop.) Om învăţat, priceput… …   Dicționar Român

  • chibzuit — CHIBZUÍT, Ă, chibzuiţi, te, adj. Care judecă o situaţie cumpănind toate eventualităţile; socotit, cumpănit. – v. chibzui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Chibzuit ≠ nechibzuit, nesocotit, necugetat, necumpănit, nesăbuit, nechitit… …   Dicționar Român

  • judicios — JUDICIÓS, OÁSĂ, judicioşi, oase, adj. Care judecă cu pătrundere şi cu discernământ; înţelept. ♦ (Despre acţiuni, idei etc.) Bine gândit, chibzuit, socotit. [pr.: ci os] – Din fr. judicieux. Trimis de cata, 25.02.2009. Sursa: DEX 98  Judicios ≠… …   Dicționar Român

  • nestor — NÉSTOR s.m. (Liv.) Bătrân înţelept, dotat cu prudenţă şi cu experienţă. [cf. Nestor – bătrân înţelept care a asistat la asediul Troiei]. Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DN  NÉSTOR s. m. bătrân înţelept, înzestrat cu prudenţă şi cu… …   Dicționar Român

  • înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… …   Dicționar Român

  • cuminte — CUMÍNTE, cuminţi, adj. 1. Cu purtări bune; aşezat, liniştit. 2. Cu judecată; deştept, înţelept. ♢ (Substantivat, m.) Un nebun arunc o piatră n baltă şi zece cuminţi n o pot scoate. ♦ Prevăzător, prudent. – Cu + minte. Trimis de IoanSoleriu, 31.05 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”