înţelegere

înţelegere
ÎNŢELÉGERE, înţelegeri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) înţelege şi rezultatul ei. ♦ (înv.) Pricepere, iscusinţă, inteligenţă, raţiune. 2. Bunăvoinţă, compasiune faţă de situaţia (grea a) cuiva. 3. Comuniune de idei, de sentimente; acord, învoială, învoire. 4. Pace, armonie1. – v. înţelege.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Înţelegere ≠ neînţelegere
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNŢELÉGERE s. 1. percepere, pricepere, sesizare, (înv.) pricepătură, ştiutură. (înţelegere situaţiei.) 2. cunoaştere, percepţie, pricepere. (Proces de înţelegere.) 3. pătrundere, pricepere, (livr.) comprehensiune, (înv.) vedere. (Înzestrat cu o înţelegere deosebită.) 4. v. judecată. 5. v. conştiinţă. 6. bunăvoinţă, îngăduinţă, mărinimie, milă, (înv. şi pop.) milostenie, (înv.) priinţă, (turcism înv.) musaadea. (A demonstrat multă înţelegere.) 7. (pop.) îngăduinţă. (înţelegere faţă de necazurile cuiva.) 8. v. armonie. 9. acord, aranjament, combinaţie, contract, convenţie, învoială, învoire, legământ, pact, tranzacţie, (înv. şi pop.) legătură, (pop.) târg, tocmeală, tocmire, (prin Munt.) prinsoare, (înv.) aşezământ, cuvânt, simfonie, sulf, şart, (arg.) şustă. (Conform înţelegere...) 10. v. învoială. 11. acord. 12. acord, învoială, vorbă. (Aşa ne-a fost înţelegere?)
Trimis de siveco, 02.10.2008. Sursa: Sinonime

ÎNŢELÉGERE s. v. deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înţelégere s. f., g.-d. art. înţelégerii; pl. înţelégeri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNŢELÉGER//E înţelegerei f. 1) v. A ÎNŢELEGE şi A SE ÎNŢELEGE. 2) Facultatea de a înţelege lucrurile. 3) Atitudine binevoitoare; bunăvoinţă. 4) Comunitate de vederi asupra unui lucru; convenţie; acord. 5) Situaţie, caracterizată prin relaţii bune; stare de concepţii comune asupra unei chestiuni; consens. [G.-D. înţelegerii] /v. a (se) înţelege
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • înţelégere — s. f., g. d. art. înţelégerii; pl. înţelégeri …   Romanian orthography

  • acord — ACÓRD, acorduri, s.n. 1. Înţelegere, învoială, convenţie etc. între două sau mai multe părţi în vederea încheierii, modificării sau desfiinţării unui act juridic. expr. A fi de acord să... = a se învoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu… …   Dicționar Român

  • armonie — ARMONÍE1, armonii, s.f. Potrivire desăvârşită a elementelor unui întreg. ♦ Bună înţelegere în relaţiile dintre două persoane, două colectivităţi etc. ♦ Îmbinare melodioasă a mai multor sunete (în muzică sau în poezie); spec. (muz.) concordanţă… …   Dicționar Român

  • compromis — COMPROMÍS1, compromisuri, s.n. Înţelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înţelegere între două sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din fr. compromis. Trimis de dante,… …   Dicționar Român

  • convenţie — CONVÉNŢIE, convenţii, s.f. 1. Înţelegere, acord între două sau mai multe state, instituţii sau persoane cu privire la anumite probleme sau la anumite obiective. ♦ (jur.) Contract; denumire dată unor tratate internaţionale. ♦ (În artă) Înţelegere… …   Dicționar Român

  • împăca — ÎMPĂCÁ, împác, vb. I. 1. tranz. şi refl. recipr. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. cu ) A restabili raporturi de prietenie, de înţelegere cu cineva; a (se) reconcilia, a (se) împăciui. ♦ refl. recipr. A se înţelege cu cineva… …   Dicționar Român

  • concert — CONCÉRT, concerte, s.n. 1. Executare în public a unor opere muzicale. ♦ Piesă muzicală amplă scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră, care se distinge prin complexitatea facturii şi prin caracterul ei …   Dicționar Român

  • concordie — CONCÓRDIE, s.f. (Rar) Înţelegere; armonie. – Din lat. concordia. Trimis de Joseph, 22.05.2004. Sursa: DEX 98  Concordie ≠ discordie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CONCÓRDIE s. v. acord, armonie, împăciuire, înţelegere, pace,… …   Dicționar Român

  • conştiinţă — CONŞTIÍNŢĂ, (rar) conştiinţe, s.f. 1. (fil.) Sentiment, intuiţie pe care fiinţa umană o are despre propria existenţă; p. ext. cunoaştere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existenţă şi despre lucrurile din jurul său. 2.… …   Dicționar Român

  • neînţelegere — NEÎNŢELÉGERE, neînţelegeri, s.f. Faptul de a nu (se) înţelege, lipsă de înţelegere. ♦ Dezacord; conflict, diferend; discordie, ceartă. ♦ Confuzie creată datorită interpretării greşite a unei afirmaţii, a unei situaţii etc. – Ne + înţelegere.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”